Unde ești, Steaua București

Precizare: Aceasta poezie ne-a fost trimisa de ManiaCU, un poet foarte talentat si un mare stelist. Este inspirata de poezia lui nea Vali Argaseala, „Unde esti”. De altfel, cele doua poezii pot fi citite aici. Astfel, voi, cititorii, le veti putea analiza si veti putea sa decideti ce poet este mai talentat. Cu text negru, e poezia scrisa de ManiaCU, „Unde esti, Steaua Bucuresti”. Opera lui nea Vali e cea in siclam, o culoare despre care suntem siguri ca il reprezinta.

Unde ești, Steaua București

de ManiaCU

Absenţa ta începe să mă doară,
Astăzi când vin și sărbătorile,
Tot ne barfește întreaga ţara,
Acum că ești în braţele MAPN,

Încerc să te închipui iar la mine,
Zadarnic, actele ţi-am tot semnat
Sperând mereu că minciuna va ţine
Și vei ramâne veșnic la palat.

Ma răscolesc în fiecare noapte,
Improvizez și nici nu știu de ce,
Mi-e dor să te strig Steaua, printre șoapte
Dar îmi iese “decât” fc fcsb…

Aș vrea să știu că ţie-ţi este bine,
Sau să dispari din viaţa mea odată,
Că banu nu mai iese fără tine,
Când știe toată lumea ca ești la armată,

Ne întâlnim de fiecare dată,
Pe holurile reci din tribunal,
Talpan m-a dat iarăși in judecată,
Meme m-a liniștit, că nu-i rău nici anal,

Cu toate că te simt apropiată,
Când oile stăpanu-și vor doar sus,
Eu îmi doresc profit ca altădată,
Meciuri cu City, Napoli, nu-s de ajuns…

Să te privesc cu ochii-nchiși, iubită,
De ăia ce mereu m-au injurat,
Nu pot să te văd așa fericită,
Când baieţii și Meme te vor la palat,

Tu chiar că meriţi palmaresul la armată,
Tot prejudiciul ăla îl socoţi cam aspru,
Când sentinţa va trebui executată,
Din ţară o să fug, devin sihastru.

Dușmanul nostru mă gândesc întruna,
Că nu e pamântean, poate-i reptilian,
Cum a găsit el toate actele furate,
Cu siglă și cu palmares in mai puţin de-un an.

Deci cred, iubito, că putem să spunem
Lumii întregi cine e Steaua adevărată,
Măcar un acronim să mai putem să punem,
Să știe lumea cine-a fost FCSB odată.

Să ne distrugem clonele, valorile actuale,
Acum când ne pașește pragul popa,
Să amânăm sentinţele penale
După ce ne ajung și nouă bani din Europa,

Să ne pavăm Arena Naţională,
Că e urat așa nefinisată,
Oricum știm foarte bine că mereu e goală
Și că în Ghencea n-o să mai călcăm vreodată.

Dar ce frumos ar fi să se-mplinească
Și Duckadam, așa cum el era odată,
Dar șunca din ziua de azi e expirată,
Nu mai e Praga, e un pic presată…

Unde esti

de Vali Argaseala

Absența ta începe să mă doară,
Pun pleoapă peste pleoapă foarte greu,
Simt cum povara asta mă omoară,
Dar îmi cutreieri visele mereu,

Încerc să te închipui fără mine,
Zadarnic, că mă chinui fără rost
Și simt că-i imposibil fără tine
Să pot să mai fiu totuşi cum am fost.

Mă răscolesc în fiecare noapte,
Improvizez din ce mi-aduc aminte,
Mi-e dor de-mbrățişări, mi-e dor de şoapte
Și vreau să fie iarăşi ca-nainte,

Aş vrea să ştiu că ție-ți este bine,
Că suferi mult dar nu peste măsură,
Că dragostea jurată ne mai ține,
C-a dispărut din ochi meschina ură,

Ne întâlnim de fiecare dată,
În miez de noapte visul ne adună,
Măcar atâta să avem răsplată,
Că zile-ntregi nu suntem împreună,

Cu toate că te simt apropiată,
Când te ating sau te sărut în vis,
Eu te aştept de fiecare dată
Și las geamul iubirii larg deschis,

Să te privesc cu ochii-nchişi, iubită,
Să fiu prezent în preajma ta cu tot,
Să ştiu că simți că nu eşti părăsită,
Că altceva să fac nu cred că pot,

Tu chiar că meriți timpul să-l cuprindem,
Un pod să fac doar să ne întâlnim,
Să-l ferecăm în lanțuri şi să-l vindem,
Că fără timp putem să ne iubim.

Duşmanul nostru mă gândesc întruna
Să-l căutăm, să-l prindem, să-l avem
Și să-l închidem pentru totdeauna,
Sperând de-a pururi să nu-l mai vedem.

Deci cred, iubito, că putem să spunem
Lumii întregi să plece la vânat
Și-apoi ar trebui să ne supunem
Restului alb rămas neîmpuşcat.

Să ne distrugem timpul, spațiul, ura,
Să ne orânduim cum n-am mai fost,
Să ne schimbăm în univers măsura
Și să trăim pe lume cu alt rost,

Să ne pavăm privirea cu iubire,
Să punem peste suflet poleială,
Să îngropăm vreo tristă amintire
Și să dispară orice îndoială.

Dar ce frumos ar fi să se-mplinească
Ce doar în gând neîncetat apare,
Ceva divin, curat să dăruiască,
Lumii întregi să-i fie apărare