Oooo… xray, deci tu erai. Pai si de ce nu folosesti numele tau? Xray, Marian, cum vrei tu. Nu trebuie sa te ascunzi. S-a inchis fcstana de ai trecut pe la noi? Sau doar esti in trecere?

Acum 20 de ani era echipa lui Hrebenciuc și Fane Spoitoru, nici atunci nu era Steaua.

Acum 30 de ani era echipa lui Ilie Ceaușescu și Tică Dănilescu… ce rușine, nu știu cum de nu ne-am desființat.

Acum 50 era…

T R E Z I R E A, BĂ !
_______

2. Domnul Piți a fost cel care a făcut manevrele pentru a-l aduce pe Gigi la Steaua, în 1999, apoi a fost complicele nr. 1, pe filiera relației cu Dragomir, care l-a ajutat în 2003 să transfere tot lotul și să-l înregistreze la LPF, în ceea ce este unul dintre momentele-cheie ale întregului proces acuzat.

Apoi, în 2010, l-a reconfirmat pe Becali, susținându-l prin întoarcerea lui, generând prin proiectul lui ÎNTRERUPEREA protestelor și ntoarcerea peluzei către echipă, în ceea ce a fost momentul esențial.

Înainte de venirea lui Piți era o stare de spirit și o de lucruri propice îndepărtării lui Becali, după venirea lui, protestele au fost tăiate (nu că ar fi vina lui) și nu au mai revenit niciodată măcar aproape de aceeași relevanță.

Din câte îmi aduc aminte (și îmi aduc), în momentul revenirii suporterilor lângă echipa „lui Becali”, în 2010, somitățile stelismului de aici susțineau în prima linie această decizie, motivând că sunt stelițști, nu anti-becaliști.
__

De nenea Lăcătuș nici nu are rost să vorbesc, știe toată lumea că a venit de două ori să-l susțină pe Becali – în momente când lupta era în toi chiar conta orice gest simbolic -, stopând, diminuând, amortizând și întârziind pentru o bună vreme procesul aflat în derulare de despărțire a lui Becali de ideea de Steaua. Gigi e Steaua în bună măsură datorită lașului Lăcătuș, lipsit de orice coloană vertebrală. Să nu mai vorbesc de faptul că i-a băgat și mulți bani în buzunar.

Așa că, pentru mine, amândoi sunt niște zdrențe.

3. MIKUTU, la FCSB e clar că a câștigat, cât timp va trăi Becali, răul. Dar FCSB tot Steaua e. La Armată nu există alb. Există negru și gri. Iar aia nu e echipa de fotbal Steaua.

Când și dacă vom avea sentințe judecătorești clare, care să exprime altceva, atunci, da, vorbim.

Până atunci, m-am înselat în 2003 cu Becali, m-am înșelat în 2007-2012 cu gloriile și oamenii de bine. E cam mult pentru o singură viață să mă înșel atât de grav pentru a treia oară pe un subiect ca ăsta.

1. Ai macat un „r” in cuvantarea din limba germana. Te las pe tine sa ghicesti unde.
2. Un suporter nu e acelasi lucru cu un cetatean. Deci comparatia ta e foarte fortata. Ca suporter, eu pot sa nu accept ca statul sa dea echipa mea unui hot. Noi suntem si in situatia fericita in care echipa noastra e detinuta de stat. Deci, daca statul vrea sa o dea unui hot, eu pot sa comentez.
3. Lacatus si Piturca au facut ceva impotriva Stelei? Cand?
4. Voi alege oricand armata in locul unui fost puscarias. Daca tu vrei sa ramai cu puscariasul, poti sa o faci. Ca inca are echipa. Inca.

Ce înseamnă „nu pot accepta la Steaua un patron pușcăriaș”? Sunt vorbe goale. Poți accepta aleșii pe care-i avem, poți accepta jefuirea banului public? Da, le poți accepta, nu-ți dai foc în Piața Victoriei, nu te duci la mânăstire și nici nu spui că România nu mai e România, că nu are plan de performanță și că avem 7% absorbție pe fonduri. Nu-ți convine, dar nu ai ce face. Înghiți!

Eu nu pot accepta că aceeași instituție care a adus Steaua în situația de căcat este cea în care ar trebui să am încredere – de principiu, în orb -, că știe, vrea și poate să-și răscumpere ceea ce e o vină imposibil de definit.

Cum să am încredere în Lăcătuș și Pițurcă?Nu știu ce-au făcut ăștia împotriva Stelei? Crezi că mi se resetează memoria după interes, cum vi se întâmplă vouă?

Eu sunt convins că Steaua e în cea mai mizerabilă situație din istoria ei, dar sunt convins și că mizarea orbească pe cartea Armatei nu va face decât să-i adâncească mizeria.

1. Nu sunt avocatul nimănui. Îmi permit să folosesc aceleași drepturi de care te folosești și tu și Steaua Liberă – libera exprimare.

2. Nu este și nici nu va exista într-un orizont rezonabil absolut nicio luptă de atragere adepți: Steaua are 99%, CSA are 1 % din totalul statistic al steliștilor. Nu e nicio miză.

3. Despre fața nevăzută a lucrurilor (foarte nevăzută, atât de nevăzută că pare a exista doar în dorințele unora, proiectate ca realitate) ne vorbește EXCLUSIV Steaua Liberă. Eu am încercat să readuc aminte fapte cvasi-notorii, care pare că e mai rentabil să fie uitate.

4. Nu pescuiesc și nici nu prea-mi place peștele. Ăia de pe fcsteaua sunt 10 inși, voi sunteți 10 inși. Aproape două extreme. Ăia au o poziție câștigată, voi aveți o poziție de câștigat. Nu eu, ci voi încercați să pescuiți, pentru elementarul fapt că nu eu, ci voi aveți nevoie de adepți.

5. Indeciși nu există; chiar de ar exista nu am de ce să-i atrag; și chiar de-ar exista și de-aș avea de ce să-i atrag, nu aș avea unde să-i atrag. Băieții de băieți s-au separat de mult.

6. Habar n-ai cu cine vorbești și nici nu cred că știi prea bine ce înseamnă „postac”, altfel ți-ai fi îndreptat critica în altă parte, undeva mai aproape… pe-aici.

1. Ref. la răspunsul la comentariul tău – nu am făcut decât să corectez ceea ce în mod evident o neînțelegere fundamentală a unei situații de fapt extrem de simple. Acest site a susținut și susține contrariul a ceea ce ai afirmat tu că susține. Dreptul lui absolut, nimic de zis.

Acest site promovează ÎN FIECARE MATERIAL o doctrină creată din poziții aflate constant la extrema opusă pacifismului și opțiunii personale, pe care chipurile le-ar jongla, după afirmația ta – care reprezintă (în opinia mea) un neadevăr destul de semnificativ, ce trebuie amendat.

2. Ref. la fascinanta teorie a chibritului – acest site este deocamdată un loc p u b l i c, prin care se promovează anumite idei de interes public, având un caracter preponderent militant (adică vizează un rol activ în ceva). Deci, este, dar mai degrabă nu este casa gazdei.

Pe mine mă doare fix în cot de „lucrurile gazdei”, mai ales că aceste „lucruri” – dacă e să continuăm inteligenta metaforăpropusă de tine – sunt susceptibile tot metaforic de două interpretări:

a) ori nu există – nu se vorbește de excursiile lui, de hainele lui, de gagicile lui, de mașinile lui, de lecturile lui, de orice al lui;

b) ori, dacă există, nu sunt ale lui – Steaua este un bun public, ca toate dezbaterile, gesturile și acțiunile publice referitoare la ea.

Dacă autorul se întlnea cu 4 amici și discutau toate lucrurile prezentate pe sie nu aveam niciun drept și absolut niciun interes să-mi exprim cea mai mică poziție. La fel dacă avea un blog cu circuit închis.

Dar când are acțiuni de natură publică (formarea de opinii) referitoare la un subiect de natură cvasi-publică (Steaua), atunci este dreptul fiecăruia de a exprima – în limitele bunei-cuviințe – poziții referitoare la chestiile de interes public dezbătute aici.

Nu-mi doresc să conving autorul de nimic, știu că e imposibil. Dar îmi doresc să ofer celor care citesc, versiunea mea (care nu e deloc obligatoriu să fie cea corectă), adică încă o versiune despre ceea ce vorbești tu.

Vorbești de adevăruri…

Este dreptul tău absolut să împărtășești orice păreri vrei și să te închini la orice icoană consideri, să-ți alegi orice adevăr îți convine.

După cum e dreptul oricui altcuiva să exprime opinii (iar în cazul meu aproape exclusiv corecții punctuale despre deformări destul de severe ale faptelor) despre „adevărul” tău (care afectează adevărul meu, ca să nu spun al nostru), atâta vreme cât acest„ adevăr” este promovat public și se referă la lucruri publice, pe care doar în visele voastre aveți vreo prioritate, ca să nu mai vorbesc de monopolul pe care îl simțiți cu toată ființa voastră – iar cu asta ating un punct fundamental reprobabil al fenomenelor de aici.

Cel puțin asta e părerea mea despre chestiunile ridicate de tine. Poate greșesc.