Eu zic sa faci si tu ce zice becali, sa vedem in cat timp ajungi la puscarie.

Ala a declarat asta pentru ca era un frustrat. La fel cum declara si prostul de mircea lucescu ca el a contribuit la performanta Stelei din 86. Oricine poate sa faca declaratii.

Dar de dovedit poti dovedi toate acuzatiile astea? Sau preferi, ca un frustrat auntentic ce esti, sa le repeti la nesfarsit in speranta ca cineva o sa te si creada la un moment dat?

Ingerasi mici si neprihaniti…

Asta nu e mitul cum ca Steaua l-a omorat pe Mateianu? Asta e cel mai amuzant mit dintre toate. Mateianu a murit la vreo 10 ani distanta de la acel meci, dar Steaua l-a omorat. Practic, daca Mircea Lucescu moare maine, o sa aflam din ceva carte de-a lui ca Steaua l-a omorat, pentru ca acum nu stiu cati ani Steaua l-a batut intr-un meci pe care el considera ca ar fi trebuit sa castige.

Meciul FC Bihor-Steaua (2-3), disputat in toamna anului 1988, este relevant pentru felul in care militarii isi indeplineau obiectivele. Istoria acelui meci, povestita chiar de Viorel Mateianu , tehnicianul de atunci al oradenilor, a fost data publicitatii in exclusivitate de Evenimentul zilei.
N-am avut voie sa batem pe Steaua, Dinamo, Victoria. Asta a fost tragedia intregului fotbal romanesc, nota Mateianu. Pe 25 septembrie 1988, FC Bihor primea acasa vizita stelistilor. Formatia oradeana, nou-promovata, fusese deja avertizata sa nu se opuna. Cu toate acestea, Mateianu a indraznit sa sfideze regimul si familia dictatorului. Generalii de la Bucuresti si demnitarii judetului aveau sa devina furiosi constatind ca, in teren, gazdele opun rezistenta! FC Bihor a intrat la pauza in avantaj: 2-1. Repriza a doua a fost de cosmar. In caietele sale, Mateianu rememoreaza acest incident care i-a marcat nefast viata, declansindu-i boala ucigasa. Doresc sa informez opinia publica fotbalistica si pe sustinatorii FC Bihor Oradea ca, in 1988, noi n-am pierdut cinstit jocul cu Steaua, ci numai la ordinul primului-secretar Sorcoiu si al adjunctului acestuia, Vulturar, amenintati la rindul lor de Ilie si Valentin Ceausescu cu pierderea scaunelor.
Arbitrul Gheorghe Constantin primise ordin sa tina meciul pina inscriu oaspetii
La pauza, cind Steaua era condusa, Valentin Ceausescu a sunat la sediul clubului oradean, cerind insistent sa discute cu Mateianu. Pina ca antrenorul sa ajunga din vestiar la telefon, legatura se intrerupsese. Acesta nu a mai asteptat un al doilea apel. Incepea repriza a doua. Mi-am ingaduit, cu de la mine putere, sa joc cinstit cu Steaua, scria antrenorul, care a trait atunci cele mai cumplite ore din viata lui. Vazind ca, in ciuda tututor ordinelor, Mateianu continua sa-si apere sansele, prim-secretarul judetului Bihor si toti generalii de la oficiala au coborit la gardul din spatele bancii de rezerve a gazdelor. De acolo, ei au recurs la amenintari cu moartea la adresa antrenorului. Mateianu a fost supus unui stres insuportabil, amplificat de prestatia oribila a centralului Gheorghe Constantin.
Impinsi de la spate, stelistii au egalat in repriza secunda, dar nu reuseau sa inscrie si golul victoriei. Arbitrul primise ordin sa nu fluiere finalul pina cind militarii nu inscriu! Steaua a invins, pina la urma, cu 3-2, cu un gol marcat de Gabi Balint in minutul 100! Dupa partida, am fost bagat in sedinta. Mi s-a spus, reproduc textual, – Mateianu a incercat o lovitura de stat, sa schimbe Consiliul Judetean de Partid Bihor.
Pina la urma, pe la doua noaptea, Vulturar a recunoscut ca a discutat cu arbitrul Constantin sa nu opreasca jocul pina nu cistiga Steaua, avea sa dezvaluie antrenorul. La aproape doua luni de la acel joc, Mateianu avea sa sufere primul accident vascular cerebral.