Corvinul Hunedoara – Steaua București, 04.10.2025

Pe un teren greu, mocirlos, Steaua București a reușit să termine la egalitate, scor 0-0, cu Corvinul Hunedoara, liderul Ligii 2. Chiar dacă nu a fost marcat niciun gol, meciul a fost unul extrem de interesant și spectaculos, Adrian Frânculescu, portarul Stelei, fiind de departe omul partidei.

Corvinul Hunedoara: Sandu – Pădurariu, Fl. Ilie, Manolache, Albino, Cărăruș, Ribeiro, Neacșa, Buziuc, Pîrvulescu, Filip
Rezerve: Blaga – Kilyen, Lică, Velisar, Bradu, Rența, Bratu, Zanc, Hayatu
Antrenor: Florin Maxim

Steaua București: Frănculescu – Răsdan, Adăscăliței, Ilie, Nedelea, Gualda, N. Popescu, Șt. Pacionel, Lascu, Ruben, Doană
Rezerve: Pletea – Cimpoeșu, Lumbu, Iordan, Ilie, Ad. Popa, Roman, Lanțoș, Chipirliu  
Antrenor: Daniel Oprița

Cum am spus deja, meciul a avut loc pe un teren foarte greu, mocirlos și plin de gropi. Corvinul a preluat inițiativa încă din primul minut, Steaua preferând să joace defensiv și să profite pe contraatac. Din cauza terenului greu, meciul a fost unul de luptă.

Cei de la Corvinul au fost mai agresivi, mai plini de energie. Trebuie spus însă că și steliștii au fost mult mai atenți astăzi decât în alte meciuri, cel puțin pe faza defensivă. Pe faza ofensivă, din păcate, am văzut aceleași minusuri pe care le-am identificat și în alte partide: pase ofensive interceptate ușor sau date chiar la adversar, mingi ținute mult prea mult, încăpățânarea de a nu trage șuturi de la distanță (în ciuda faptului că și Corvinul a jucat tot cu un portar tânăr, cu nu foarte multă experiență, Codruț Sandu), obsesia de a căra mereu mingea până când aceasta este pierdută și moliciunea în duelurile fizice.

Tactica defensivă a Stelei a fost însă una firească. Corvinul este cea mai în formă echipă din campionat, singura neînvinsă, care, până la meciul cu Steaua, câștigase toate meciurile de pe teren propriu. În prima repriză, ocaziile au fost rare. Steaua nu prea a avut ocazii mari, în timp ce Corvinul a avut doar 2 ocazii de gol.

Frânculescu a scos spectaculos în minutul 24, în fața lui Neacșa, iar Adăscăliței a respins cu călcăiul, un șut trimis din careu, câteva minute mai târziu. Putem să mai punem o a treia ocazie în dreptul celor de la Corvinul, în minutul 40. Atunci, după o lovitură liberă bătută din dreapta, Manolache a trimis cu capul, pe lângă poartă, din jumătate de metru. Arbitrul a acordat aut de poartă, dar trebuie spus că reluările au arătat că jucătorii Corvinului erau în offside. Arbitrul partidei, Gabriel Mihuleac, din Iași, a dat aut de poartă, deci poate că ar fi validat golul, chiar dacă ar fi fost marcat din offside.

Adrian Frânculescu a fost un zid

Corvinul a crescut presiunea în repriza secundă și, destul de repede, în minutul 55, a primit un penalty. Trebuie spus însă că lovitura de la 11 metri a fost acordată foarte ușor de arbitrul Mihuleac. E adevărat că Doană a pus mâna pe fotbalistul hunedorean, în careul Stelei, dar acesta din urmă s-a aruncat pe jos fără să fie incomodat, reluările arătând cum și-a aruncat piciorul.

Însă arbitrul Mihuleac a arătat tot meciul o atitudine pro-gazde, așa că și la această fază a dat penalty, fără să stea pe gânduri. Din fericire, Adrian Frânculescu a avut astăzi o zi incredibilă. Portarul stelist a venit la meci concentrat 4000% (exagerare intenționată!). Aproape de unul singur, a format un zid impenetrabil în fața porții Stelei. Nu doar că a apărat penalty-ul bătut de Manolache, dar a avut intervenții salvatoare în minutele 72 (a respins cu fața) și 90+1 (a avut două intervenții mari în doar câteva zeci de secunde. A scos lovitura de cap trimisă de Cărăruș din câțiva metri, după care a câștigat un nou duel cu Neacșa). Meciul Corvinul Hunedoara – Steaua București s-a terminat cu scorul de 0-0 datorită intervențiilor lui Frânculescu.

Arbitrul a dat mai mult de 5% pentru gazde

Nu vreau însă să trec peste prestația arbitrului Mihuleac, căruia nu i-aș da notă de trecere după acest meci. Fără a acuza Corvinul de ceva, trebuie spus că arbitrul partidei a dat mult mai mult decât tradiționalul 5% pentru gazde. A dat cam încă 25% pentru gazde.

Nu doar că a dat acel penalty care nu a fost, nu doar că a dat pentru gazde fiecare fază 50-50 care a avut loc pe teren, dar a mai refuzat și să îl elimine pe Neacșa, în minutul 85. Fotbalistul hunedorean a intrat atunci prin alunecare la o minge la care Răsdan a ajuns mai rapid. Neacșa nu doar că a ratat mingea, dar a ajuns cu crampoanele chiar pe spatele lui Răsdan. A fost o intrare foarte dură, foarte periculoasă, de roșu. Însă arbitrul Mihuleac a ales să dea doar galben. Iar câteva minute mai târziu, Neacșa a avut o mare ocazie de gol.

E greu de spus dacă aceste erori (să le zicem așa) au influențat rezultatul meciului. E adevărat că arbitrul Mihuleac nu a încurcat în niciun fel Steaua să marcheze, dar în timpul meciului s-a văzut că atitudinea sa pro-gazde le-a dat hunedorenilor un mic avânt. Aceștia au fost mai agresivi, au intrat mai tare în duelurile fizice, și-au permis mai mult. După ce Frânculescu a respins penaltyul bătut de Manolache, mingea a ajuns la Buziuc, aflat tot în careu. Cum a simțit contactul cu un fotbalist stelist, acesta s-a și aruncat pe jos, cerșind un nou penalty. De această dată, însă, Mihuleac nu a mai arătat nimic (nu i-a dat însă nici galben pentru simulare). Se poate vedea așadar cum un arbitru prietenos te poate împinge de la spate.

La câteva din puținele faze decise de Mihuleac pentru Steaua, publicul de pe stadionul din Hunedoara a fluierat, încercând să acuze arbitrul că ar fi pro echipa noastră. Este vorba despre vechiul obicei al gazdelor de a acuza Steaua de furt, la fiecare meci pe care echipa noastră îl joacă în deplasare.

Este însă un obicei amuzant și stupid. Steaua București este în război deschis cu FRF, care nu doar că i-a refuzat Stelei în mai multe rânduri promovarea în Liga 1, nu doar că a aranjat chiar acum recent ca Steaua să joace cu o echipă de Liga 1 în play-off-ul Cupei, dar merge până acolo încât să ignore chiar și decizii judecătorești, doar pentru a-i face Stelei rău. Trebuie să fii foarte prost să crezi că vreun arbitru din federația lui Burleanu ar ajuta vreodată Steaua.

Corvinul Hunedoara a arătat în meciul cu Steaua că merită în Liga 1

Fără dar și poate, Corvinul merită în Liga 1. E un club bine condus, cu un antrenor care știe să își mobilizeze oamenii, cu jucători care sunt foarte implicați și care se dedică mult. E un club care ar putea ușor să fie în primele 8 din Liga 1.

În meciul de azi, s-a văzut însă că diferența dintre Corvinul și Steaua nu e chiar așa de mare. Da, Corvinul a dominat, dar chiar și cu ajutorul arbitrului tot 0-0 a făcut. Acest lucru e doar o nouă confirmare pentru ceea ce am zis de multe ori despre valoarea scăzută a fotbalului românesc.

Distanța valorică dintre primele echipe din Liga 2 și primele din Liga 1 este foarte mică în acest moment. Și asta nu deoarece fotbalul românesc ar fi foarte valoros, ci fix pentru că valoarea fotbalului românesc e foarte, foarte scăzută.

Steaua este obligată să câștige toate meciurile rămase în acest an

În acest start de sezon, Steaua a întâlnit cea mai mare parte a echipelor puternice. Pe unele le-a bătut, cu altele a călcat strâmb. În teorie, pentru elevii lui Oprița au mai rămas doar 2 meciuri grele în sezonul regulat: cu Voluntari și Poli Iași. Însă aceste 2 partide vor avea loc la anul.

În acest an, Steaua are meciuri cu ultimele clasate: Șelimbăr (locul 22), etapa următoare, apoi Satu Mare (locul 20), Dumbrăvița (locul 19), Muscelul (locul 21), Metalul Buzău (locul 13), Ceahlăul (locul 12), Bacău (locul 14), Bistrița (locul 18). Trebuie neapărat să le câștige pe toate!

Avancronică: Corvinul Hunedoara – Steaua București, 04.10.2025

Într-o formă destul de modestă în Liga 2, Steaua București se pregătește de, probabil, cel mai tare meci al sezonului. Sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 12:30, Steaua București joacă la Hunedoara, cu Corvinul, liderul Ligii 2. Meciul este transmis la TV.

Despre Corvinul Hunedoara

Povestea adversarului Stelei din această săptămână nu este în niciun caz una fericită. Și spun de la început că această echipă nu este Corvinul Hunedoara. Fără vina sa, este o echipă care pretinde că e adevărata Corvinul Hunedoara. Nu este însă nici măcar Corvinul care acum 2 ani a câștigat Cupa României. Și poate că unii se vor supăra acum și vor dori să nu citească mai departe. Vă recomand să citiți.

Povestea Corvinului Hunedoara trebuie cunoscută! La fel Steaua București, adevărata Corvinul Hunedoara a fost victima unui fotbal corupt, fotbal corupt care chiar și astăzi atacă acest club.

Un club românesc, mândria hunedorenilor

Adevăratul club Corvinul Hunedoara a fost înființat în 1921. Primul său nume a fost Fero Sport Hunedoara. Au fost însă și alte nume: UFH Hunedoara, IMS Hunedoara, Metalul Hunedoara, Energia Hunedoara.

Fero Sport Hunedoara a fost un club românesc, înființat în ceea ce atunci era noul Regat al României. Clubul a funcționat sub patronajul Uzinei de Fier din localitate. Și trebuie spus că angajații Uzinei au acceptat atunci să contribuie fiecare cu 1% din salariu pentru susținerea noului club. Doar aflând aceste informații poți înțelege cât de mare a fost crima comisă de cei care au distrus acest club.

Povestea numelui său

În 1924 și-a schimbat numele în Uzinele de Fier Hunedoara. În 1936, a devenit Iancu Corvin Hunedoara, pentru a reveni la numele Uzinele de Fier Hunedoara în 1943. În România comunistă, numele s-a schimbat în Întreprinderile Siderurgice de Stat Hunedoara și Întreprinderea Muncitorească Siderurgică Hunedoara. Apoi numele s-a schimbat în Metalul Hunedoara și, în 1953, echipa a promovat pentru prima dată în prima divizie.

Numele a fost schimbat din nou, în 1956, în Energia Hunedoara, și apoi iar, în 1958, în Corvinul. Și trebuie spus că acest ultim nume nu a prins chiar din prima. Ba chiar a fost considerat ghinionist la un moment dat, după ce clubul a făcut un sezon prost în B și a retrogradat în a treia divizie. Atunci, numele a fost schimbat din nou, în Siderurgistul.

De la mijlocul anilor 60 și până la mijlocul anilor 70, a fost Metalul, apoi a fost redenumit din nou Corvinul. Și acest nume a rămas, fiindcă, dacă la prima denumire, Covinul a fost cu ghinion, la a doua a fost cu noroc. Epoca de aur a Corvinului a început odată cu a doua instalare a acestui nume.

După 15 ani de chin, Corvinul a promovat în A la sfârșitul sezonului 75-76.

O informație neverificată dar care poate o să fie confirmată de cei cu vechime și cu multe cunoștințe din fotbalul românesc spune că, în 1975, secția de fotbal a fost separată de Clubul Sportiv Corvinul Hunedoara. Aceasta a devenit Fotbal Club Corvinul Hunedoara, fiind al treilea club din România care folosea abrevierea Fotbal Club, după FC Argeș și FC Bihor.

Așa cum știți, a urmat perioada Lucescu de la Corvinul. Clubul a avut parte de o generație fabuloasă, cu fotbaliști de top. A făcut performanțe notabile, a ajuns să joace în Cupele Europene, ba chiar a câștigat împotriva austriecilor de la Grazer AK. Până în 1988, Corvinul a fost una dintre forțele fotbalului românesc. NU! A fost unul dintre motoarele fotbalului românesc, deoarece nu putem ignora faptul că fotbaliștii care au făcut această echipă mare, oameni precum Andone sau Rednic, au devenit ulterior oameni de bază la națională.

Prăbușirea Corvinului

Problemele Corvinului au apărut după căderea regimului comunist. Din păcate, odată cu regimul au căzut (mai bine zis au fost sabotate și distruse) și două dintre motoarele economice ale țării, industria fierului și mineritul. Județul Hunedoara a fost una dintre regiunile cele mai afecate.

Corvinul, bineînțeles, nu avea cum să scape. Sau poate că avea, dacă fotbalul din România ar fi devenit cu adevărat profesionist și nu ar fi fost capturat de grupuri de interese care au căutat doar să dea țepe și să se îmbogățească rapid.

În 1990, Corvinul era unul dintre cluburile interesante ale țării. Nu era de top, precum Steaua. Dar nimeni nu era la acest nivel în România. Corvinul era însă la același nivel cu cluburi precum Sportul, FC Argeș, U Cluj sau Rapid, apropiate de Dinamo sau Universitatea Craiova, cluburi care reușiseră și ele meciuri europene bune în anii 80.

Așadar Corvinul avea un nume bun, o istorie bună. Avea și un centru de copii destul de bun. De acolo a plecat în fotbalul mare Bogdan Lobonț, unul dintre cei mai buni portari pe care i-a avut vreodată România, dar și alte nume cunoscute, precum Bogdan Andone sau Bogdan Apostu.

Să fi avut un fotbal sănătos, să fi avut norocul ca groparii fotbalului românesc să nu vină la fotbal, poate că Corvinul ar fi reușit să ajungă pe mâna unui investitor onest. Poate că brandul ar fi reușit să revină la nivelul din anii 80.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Din păcate, în fotbalul bolnav care s-a instalat în România, Corvinul a pierdut contactul cu Divizia A. A încercat să promoveze, dar nu a reușit. În 2001, a retrogradat în C, după 34 de ani. A fost începutul sfârșitului, chiar dacă a reușit revenirea în B după un sezon în C.

Ignorat complet de cei care conduceau fotbalul românesc, care ar fi trebuit să protejeze marile branduri, Corvinul a adunat datorii peste datorii. Din cauza datoriilor acumulate, în 2004, Federația Română de Fotbal, federație care astăzi le permite tuturor insolvenților să adune datorii de zeci de milioane de euro, a exclus Corvinul din toate competițiile.

Groparii fotbalului românesc au ucis Corvinul

Cine e vinovat de ”moartea” Corvinului? Din fericire, știm. Numele său e George Copos.

V-am spus de datoriile adunate de Corvinul, datorii care, dacă ar fi fost plătite la timp, ar fi salvat clubul. Sau măcar i-ar mai fi dat câțiva ani de viață, ani în care se putea întâmpla orice.

Trebuie spus însă că Corvinul putea să plătească aceste datorii.

DATORIA CARE A DUS LA DISPARIȚIA CORVINULUI A FOST UNA DE 160.500 DOLARI. La nivelul de azi, e o nimica toată. Dar stați puțin! Era o nimica toată și la acel moment. Mai ales având în vedere că Corvinul Hunedoara avea de primit 900 de mii de dolari de la Rapidul lui Copos, din transferul lui Lobonț la Ajax.

Corvinul chiar a câștigat un proces cu Rapidul lui Copos, pentru această datorie. Victoria în proces a fost folosită pentru a amâna o decizie de dizolvare dată în 2008. Decizia a fost amânată însă până în 2016, când Rapidul lui Copos s-a desființat. Considerând că, odată cu desființarea clubului lui Copos, Corvinul nu mai are de unde să primească datoria de 900 de mii de euro, instanța a decis dizolvarea clubului din Hunedoara.

Între 2004 și 2016, Corvinul nu a avut echipe de seniori. A existat doar datorită unei echipe de tineret care juca în campionatul județean. Să fi primit banii din acea datorie, Corvinul ar fi supraviețuit, mai ales că în jurul său au avut loc mai multe încercări de relansare (voi vorbi despre ele în rândurile următoare).

Copos și-a folosit însă influența pentru a se proteja, pentru a nu plăti datoriile strânse de clubul său. Și vedem chiar și azi cum aceste datorii au ajuns să îi provoace dureri de cap lui Șucu.

Și trebuie spus că, din datoriile de 29 milioane euro ale Fotbal Club Rapid SA, peste 21 milioane erau față de Copos și firmele lui. Adică față de propriul patron. Dar trebuie să fii un monument al prostiei ca să crezi că Copos chiar a pierdut bani cu Fotbal Club Rapid și că nu a stors tot ce a putut să stoarcă de acolo.

El a stors. Corvinul nu a putut stoarce, chiar dacă avea o hotărâre judecătorească de partea sa. A fost un club mare, dar totuși prea mic. A fost prea mic în ochii groparilor fotbalului românesc.

FRF a dat afară Corvinul din toate competițiile pentru o datorie de 160 de mii de dolari, dar nu i-a făcut nimic clubului lui Copos, pentru datorii de 29 milioane euro, din care 900 de mii erau datorii chiar către Corvinul.

George Copos și FRF sunt așadar printre principalii vinovați pentru desființarea clubului FC Corvinul Hunedoara, club înființat în 1921.

Corvinul chiar avea șanse să supraviețuiască

Am spus mai sus că, după excluderea din 2004, au existat anumite mișcări în jurul Corvinului, mișcări care ar fi putut ajuta la relansarea clubului.

În 2005, municipiul Hunedoara a înființat SC Corvinul 2005 Hunedoara și chiar a cumpărat un loc pentru noul club în divizia B, de la CS Deva. Acest club a avut însă viață scurtă, fiind dizolvat în 2008.

Interesul pentru ideea Corvinul Hunedoara nu a murit însă. În 2009 a apărut FC Hunedoara. Acest club a jucat mai multe sezoane în Liga 3, după care și-a schimbat numele în CS Hunedoara.

Revenirea Corvinului a avut loc în 2021, anul centenarului. Atunci, municipiul a cumpărat marca Corvinul de la Octavian Marian, om de afaceri care la rândul lui a cumpărat-o de la Mircea Alic, ultimul președinte al clubului exclus de FRF din competiții în 2004. Pe harta fotbalului românesc a apărut așadar CS Corvinul 1921 Hunedoara, club de drept public, care a promovat în Liga 2 la sfârșitul sezonului 22-23

Anul următor, noul Corvinul nu doar că a terminat pe loc promovabil, dar a reușit și ceea ce este cea mai importantă performanță din istoria clubului: câștigarea cupei României.

Dar, în ciuda rezultatelor excelente, noul Corvinul a fost în continuare sabotat de FRF. Federația nu le-a permis lui Florin Maxim și elevilor săi să joace în prima ligă. I-a ținut în Liga 2, chiar dacă au câștigat Cupa, chiar dacă au ajuns să joace în Cupele Europene (unde au jucat 3 tururi).

Nedorind să se lupte cu un adversar prea puternic, conducătorii Corvinului au acceptat să facă ceea ce le-a cerut FRF. Astfel, în acest sezon, pe harta fotbalului românesc a apărut Asociația Club Sportiv FC Corvinul Hunedoara 1921, club care a luat locul în Liga 2 de la CS Corvinul 1921, clubul de drept public care a câștigat Cupa.

Totuși, de ce s-a ajuns aici? De ce a fost nevoie să se ajungă aici? De ce a trebuit acest club să treacă peste toate aceste obstacole?

Sunt întrebări la care trebuie să primim răspunsuri. Pentru binele fotbalului românesc, nu doar al Corvinului.

Din 2004 și până acum, FRF a comis doar abuzuri împotriva acestui club. Să îi fi dat o mână de ajutor atunci, în 2004, Corvinul ar fi supraviețuit. Dacă FRF l-ar fi obligat pe Copos să își plătească datoria, Corvinul ar fi supraviețuit. Ar fi avut bani să își achite datoriile și poate ar fi reușit chiar mai mult, cu ajutorul celor interesați de salvarea brandului.

Și cu ce drept a cerut FRF desființarea CS Corvinul 1921, adică a clubului care a câștigat cupa? Oare asta era important pentru fotbalul românesc? Oare fotbalul românesc avea nevoie de un nou SA, nu de un club condus bine, care a demonstrat că poate obține performanțe?

Corvinul și Steaua, două cluburi unite prin suferință, atacate de același dușman.

Avancronica meciului Corvinul – Steaua

Corvinul o duce foarte bine în Liga 2 în acest moment. După 8 etape, are 22 de puncte, din 7 victorii și un egal, fiind singura echipă neînvinsă până acum. Are un atac bun, cu 15 goluri marcate, și cea mai bună defensivă, cu doar 5 goluri primite.

De partea cealaltă, Steaua stă rău. A câștigat meciul de etapa trecută, cu Sepsi, dar nu e într-o formă bună. Are 3 victorii și 2 înfrângeri în ultimele 5 etape. Ofensiv stă la fel de bine ca Corvinul, având tot 15 goluri marcate. A primit însă 12 goluri.

Ne putem aștepta ca Oprița să folosească următorul 11:

Frănculescu – Mih. Adăscăliței, Cimpoeșu, Ad. Ilie (cpt.) – Răsdan, Nic. Popescu, Gualda, Șt. Pacionel, Nedelea – Doană, Lascu

Forza Steaua!