Corvinul Hunedoara – Steaua București, 04.10.2025

Într-o formă destul de modestă în Liga 2, Steaua București se pregătește de, probabil, cel mai tare meci al sezonului. Sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 12:30, Steaua București joacă la Hunedoara, cu Corvinul, liderul Ligii 2. Meciul este transmis la TV.

Despre Corvinul Hunedoara

Povestea adversarului Stelei din această săptămână nu este în niciun caz una fericită. Și spun de la început că această echipă nu este Corvinul Hunedoara. Fără vina sa, este o echipă care pretinde că e adevărata Corvinul Hunedoara. Nu este însă nici măcar Corvinul care acum 2 ani a câștigat Cupa României. Și poate că unii se vor supăra acum și vor dori să nu citească mai departe. Vă recomand să citiți.

Povestea Corvinului Hunedoara trebuie cunoscută! La fel Steaua București, adevărata Corvinul Hunedoara a fost victima unui fotbal corupt, fotbal corupt care chiar și astăzi atacă acest club.

Un club românesc, mândria hunedorenilor

Adevăratul club Corvinul Hunedoara a fost înființat în 1921. Primul său nume a fost Fero Sport Hunedoara. Au fost însă și alte nume: UFH Hunedoara, IMS Hunedoara, Metalul Hunedoara, Energia Hunedoara.

Fero Sport Hunedoara a fost un club românesc, înființat în ceea ce atunci era noul Regat al României. Clubul a funcționat sub patronajul Uzinei de Fier din localitate. Și trebuie spus că angajații Uzinei au acceptat atunci să contribuie fiecare cu 1% din salariu pentru susținerea noului club. Doar aflând aceste informații poți înțelege cât de mare a fost crima comisă de cei care au distrus acest club.

Povestea numelui său

În 1924 și-a schimbat numele în Uzinele de Fier Hunedoara. În 1936, a devenit Iancu Corvin Hunedoara, pentru a reveni la numele Uzinele de Fier Hunedoara în 1943. În România comunistă, numele s-a schimbat în Întreprinderile Siderurgice de Stat Hunedoara și Întreprinderea Muncitorească Siderurgică Hunedoara. Apoi numele s-a schimbat în Metalul Hunedoara și, în 1953, echipa a promovat pentru prima dată în prima divizie.

Numele a fost schimbat din nou, în 1956, în Energia Hunedoara, și apoi iar, în 1958, în Corvinul. Și trebuie spus că acest ultim nume nu a prins chiar din prima. Ba chiar a fost considerat ghinionist la un moment dat, după ce clubul a făcut un sezon prost în B și a retrogradat în a treia divizie. Atunci, numele a fost schimbat din nou, în Siderurgistul.

De la mijlocul anilor 60 și până la mijlocul anilor 70, a fost Metalul, apoi a fost redenumit din nou Corvinul. Și acest nume a rămas, fiindcă, dacă la prima denumire, Covinul a fost cu ghinion, la a doua a fost cu noroc. Epoca de aur a Corvinului a început odată cu a doua instalare a acestui nume.

După 15 ani de chin, Corvinul a promovat în A la sfârșitul sezonului 75-76.

O informație neverificată dar care poate o să fie confirmată de cei cu vechime și cu multe cunoștințe din fotbalul românesc spune că, în 1975, secția de fotbal a fost separată de Clubul Sportiv Corvinul Hunedoara. Aceasta a devenit Fotbal Club Corvinul Hunedoara, fiind al treilea club din România care folosea abrevierea Fotbal Club, după FC Argeș și FC Bihor.

Așa cum știți, a urmat perioada Lucescu de la Corvinul. Clubul a avut parte de o generație fabuloasă, cu fotbaliști de top. A făcut performanțe notabile, a ajuns să joace în Cupele Europene, ba chiar a câștigat împotriva austriecilor de la Grazer AK. Până în 1988, Corvinul a fost una dintre forțele fotbalului românesc. NU! A fost unul dintre motoarele fotbalului românesc, deoarece nu putem ignora faptul că fotbaliștii care au făcut această echipă mare, oameni precum Andone sau Rednic, au devenit ulterior oameni de bază la națională.

Prăbușirea Corvinului

Problemele Corvinului au apărut după căderea regimului comunist. Din păcate, odată cu regimul au căzut (mai bine zis au fost sabotate și distruse) și două dintre motoarele economice ale țării, industria fierului și mineritul. Județul Hunedoara a fost una dintre regiunile cele mai afecate.

Corvinul, bineînțeles, nu avea cum să scape. Sau poate că avea, dacă fotbalul din România ar fi devenit cu adevărat profesionist și nu ar fi fost capturat de grupuri de interese care au căutat doar să dea țepe și să se îmbogățească rapid.

În 1990, Corvinul era unul dintre cluburile interesante ale țării. Nu era de top, precum Steaua. Dar nimeni nu era la acest nivel în România. Corvinul era însă la același nivel cu cluburi precum Sportul, FC Argeș, U Cluj sau Rapid, apropiate de Dinamo sau Universitatea Craiova, cluburi care reușiseră și ele meciuri europene bune în anii 80.

Așadar Corvinul avea un nume bun, o istorie bună. Avea și un centru de copii destul de bun. De acolo a plecat în fotbalul mare Bogdan Lobonț, unul dintre cei mai buni portari pe care i-a avut vreodată România, dar și alte nume cunoscute, precum Bogdan Andone sau Bogdan Apostu.

Să fi avut un fotbal sănătos, să fi avut norocul ca groparii fotbalului românesc să nu vină la fotbal, poate că Corvinul ar fi reușit să ajungă pe mâna unui investitor onest. Poate că brandul ar fi reușit să revină la nivelul din anii 80.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Din păcate, în fotbalul bolnav care s-a instalat în România, Corvinul a pierdut contactul cu Divizia A. A încercat să promoveze, dar nu a reușit. În 2001, a retrogradat în C, după 34 de ani. A fost începutul sfârșitului, chiar dacă a reușit revenirea în B după un sezon în C.

Ignorat complet de cei care conduceau fotbalul românesc, care ar fi trebuit să protejeze marile branduri, Corvinul a adunat datorii peste datorii. Din cauza datoriilor acumulate, în 2004, Federația Română de Fotbal, federație care astăzi le permite tuturor insolvenților să adune datorii de zeci de milioane de euro, a exclus Corvinul din toate competițiile.

Groparii fotbalului românesc au ucis Corvinul

Cine e vinovat de ”moartea” Corvinului? Din fericire, știm. Numele său e George Copos.

V-am spus de datoriile adunate de Corvinul, datorii care, dacă ar fi fost plătite la timp, ar fi salvat clubul. Sau măcar i-ar mai fi dat câțiva ani de viață, ani în care se putea întâmpla orice.

Trebuie spus însă că Corvinul putea să plătească aceste datorii.

DATORIA CARE A DUS LA DISPARIȚIA CORVINULUI A FOST UNA DE 160.500 DOLARI. La nivelul de azi, e o nimica toată. Dar stați puțin! Era o nimica toată și la acel moment. Mai ales având în vedere că Corvinul Hunedoara avea de primit 900 de mii de dolari de la Rapidul lui Copos, din transferul lui Lobonț la Ajax.

Corvinul chiar a câștigat un proces cu Rapidul lui Copos, pentru această datorie. Victoria în proces a fost folosită pentru a amâna o decizie de dizolvare dată în 2008. Decizia a fost amânată însă până în 2016, când Rapidul lui Copos s-a desființat. Considerând că, odată cu desființarea clubului lui Copos, Corvinul nu mai are de unde să primească datoria de 900 de mii de euro, instanța a decis dizolvarea clubului din Hunedoara.

Între 2004 și 2016, Corvinul nu a avut echipe de seniori. A existat doar datorită unei echipe de tineret care juca în campionatul județean. Să fi primit banii din acea datorie, Corvinul ar fi supraviețuit, mai ales că în jurul său au avut loc mai multe încercări de relansare (voi vorbi despre ele în rândurile următoare).

Copos și-a folosit însă influența pentru a se proteja, pentru a nu plăti datoriile strânse de clubul său. Și vedem chiar și azi cum aceste datorii au ajuns să îi provoace dureri de cap lui Șucu.

Și trebuie spus că, din datoriile de 29 milioane euro ale Fotbal Club Rapid SA, peste 21 milioane erau față de Copos și firmele lui. Adică față de propriul patron. Dar trebuie să fii un monument al prostiei ca să crezi că Copos chiar a pierdut bani cu Fotbal Club Rapid și că nu a stors tot ce a putut să stoarcă de acolo.

El a stors. Corvinul nu a putut stoarce, chiar dacă avea o hotărâre judecătorească de partea sa. A fost un club mare, dar totuși prea mic. A fost prea mic în ochii groparilor fotbalului românesc.

FRF a dat afară Corvinul din toate competițiile pentru o datorie de 160 de mii de dolari, dar nu i-a făcut nimic clubului lui Copos, pentru datorii de 29 milioane euro, din care 900 de mii erau datorii chiar către Corvinul.

George Copos și FRF sunt așadar printre principalii vinovați pentru desființarea clubului FC Corvinul Hunedoara, club înființat în 1921.

Corvinul chiar avea șanse să supraviețuiască

Am spus mai sus că, după excluderea din 2004, au existat anumite mișcări în jurul Corvinului, mișcări care ar fi putut ajuta la relansarea clubului.

În 2005, municipiul Hunedoara a înființat SC Corvinul 2005 Hunedoara și chiar a cumpărat un loc pentru noul club în divizia B, de la CS Deva. Acest club a avut însă viață scurtă, fiind dizolvat în 2008.

Interesul pentru ideea Corvinul Hunedoara nu a murit însă. În 2009 a apărut FC Hunedoara. Acest club a jucat mai multe sezoane în Liga 3, după care și-a schimbat numele în CS Hunedoara.

Revenirea Corvinului a avut loc în 2021, anul centenarului. Atunci, municipiul a cumpărat marca Corvinul de la Octavian Marian, om de afaceri care la rândul lui a cumpărat-o de la Mircea Alic, ultimul președinte al clubului exclus de FRF din competiții în 2004. Pe harta fotbalului românesc a apărut așadar CS Corvinul 1921 Hunedoara, club de drept public, care a promovat în Liga 2 la sfârșitul sezonului 22-23

Anul următor, noul Corvinul nu doar că a terminat pe loc promovabil, dar a reușit și ceea ce este cea mai importantă performanță din istoria clubului: câștigarea cupei României.

Dar, în ciuda rezultatelor excelente, noul Corvinul a fost în continuare sabotat de FRF. Federația nu le-a permis lui Florin Maxim și elevilor săi să joace în prima ligă. I-a ținut în Liga 2, chiar dacă au câștigat Cupa, chiar dacă au ajuns să joace în Cupele Europene (unde au jucat 3 tururi).

Nedorind să se lupte cu un adversar prea puternic, conducătorii Corvinului au acceptat să facă ceea ce le-a cerut FRF. Astfel, în acest sezon, pe harta fotbalului românesc a apărut Asociația Club Sportiv FC Corvinul Hunedoara 1921, club care a luat locul în Liga 2 de la CS Corvinul 1921, clubul de drept public care a câștigat Cupa.

Totuși, de ce s-a ajuns aici? De ce a fost nevoie să se ajungă aici? De ce a trebuit acest club să treacă peste toate aceste obstacole?

Sunt întrebări la care trebuie să primim răspunsuri. Pentru binele fotbalului românesc, nu doar al Corvinului.

Din 2004 și până acum, FRF a comis doar abuzuri împotriva acestui club. Să îi fi dat o mână de ajutor atunci, în 2004, Corvinul ar fi supraviețuit. Dacă FRF l-ar fi obligat pe Copos să își plătească datoria, Corvinul ar fi supraviețuit. Ar fi avut bani să își achite datoriile și poate ar fi reușit chiar mai mult, cu ajutorul celor interesați de salvarea brandului.

Și cu ce drept a cerut FRF desființarea CS Corvinul 1921, adică a clubului care a câștigat cupa? Oare asta era important pentru fotbalul românesc? Oare fotbalul românesc avea nevoie de un nou SA, nu de un club condus bine, care a demonstrat că poate obține performanțe?

Corvinul și Steaua, două cluburi unite prin suferință, atacate de același dușman.

Avancronica meciului Corvinul – Steaua

Corvinul o duce foarte bine în Liga 2 în acest moment. După 8 etape, are 22 de puncte, din 7 victorii și un egal, fiind singura echipă neînvinsă până acum. Are un atac bun, cu 15 goluri marcate, și cea mai bună defensivă, cu doar 5 goluri primite.

De partea cealaltă, Steaua stă rău. A câștigat meciul de etapa trecută, cu Sepsi, dar nu e într-o formă bună. Are 3 victorii și 2 înfrângeri în ultimele 5 etape. Ofensiv stă la fel de bine ca Corvinul, având tot 15 goluri marcate. A primit însă 12 goluri.

Ne putem aștepta ca Oprița să folosească următorul 11:

Frănculescu – Mih. Adăscăliței, Cimpoeșu, Ad. Ilie (cpt.) – Răsdan, Nic. Popescu, Gualda, Șt. Pacionel, Nedelea – Doană, Lascu

Forza Steaua!