Astăzi l-am pierdut pe cel mai bun dintre noi. Odihnește-te în pace, Emeric Ienei!

Emeric Ienei, cel mai mare antrenor român din toate timpurile, s-a stins din viață miercuri, 5 noiembrie 2025. Este o pierdere uriașă pentru Steaua București, dar și pentru poporul român.

Toamna lui 2025 nu a fost bună cu poporul stelist. L-am pierdut pe Florin Marin în septembrie. L-am pierdut pe Costică Zamfir acum câteva zile. Acum, o lovitură mult prea dură. L-am pierdut pe Emeric Ienei.

Emeric Ienei = Steaua București

Suporterii steliști spun de multe ori că Lăcătuș este simbolul Stelei. Și cel poreclit ”Fiara” chiar este un simbol uriaș al clubului nostru. Totuși, dacă este să decidem ”simbolul Stelei”, atunci Emeric Ienei cu siguranță este acesta.

Nea Imi s-a născut la data de 22 martie, în 1937, la Agrișu Mare, în județul Arad. Fotbalul l-a început la UTA (care pe vremea aia purta numele Flamura Roșie), pentru care a jucat în 1955 și 1956. Nu a stat însă foarte mult acolo. Un tânăr mijlocaș defensiv de foarte mare calitate, Emeric Alexandru Ienei (cu numele scris uneori Emerich sau Imre Sandor Jenei, în limba maghiară) a ajuns rapid la CCA București.

Trăim astăzi într-o lume a videoclipurilor, a vizualului. Nu e neapărat un lucru rău, dar mulți au ajuns să creadă chiar numai ce pot să vadă pe un ecran. Din păcate, nu avem acces la multe filmulețe unde să îl putem vedea la treabă pe fotbalistul Emeric Ienei. Dar, chiar și așa, tinerii își pot face o idee despre cât de bun era nea Imi.

Trebuie luat în considerare doar faptul că tânărul fotbalist Emeric Ienei, în vârstă de doar 20 de ani, s-a transferat de la Flamura Roșie la ”Echipa Națională”. Nu este o greșeală să spunem asta, deoarece, în acea perioadă echipa națională era formată aproape în totalitate din jucătorii de la CCA București. Exemplu în acest sens este amicalul jucat de România cu Iugoslavia, la data de 22 aprilie, în 1956. Atunci, antrenorul Gică Popescu (stelist, Gheorghe Popescu I pentru cunoscătorii istoriei fotbalului românesc) a trimis pe teren o echipă formată din 9 jucători de la CCA, unul de la Locomotiva și unul de la Dinamo. A folosit 2 rezerve în acel meci, ambele de la CCA.

Acela a fost și anul în care CCA a avut faimosul său turneu în Anglia. A fost o perioadă de glorie pentru fotbalul stelist, o echipă care astăzi e cunoscută drept ”echipa de aur CCA”. În această echipă de aur și-a găsit loc și Emeric Ienei.

Din 1957 și până în 1969, nea Imi a purtat tricoul roș-albastru. A jucat 259 de meciuri și a marcat 7 goluri. A câștigat campionatul de 3 ori. A câștigat Cupa de 4 ori. A jucat de 12 ori pentru echipa națională. Astfel, dacă legătura sa cu Steaua s-ar fi terminat acolo, Emeric Ienei tot ar fi fost o legendă pentru clubul nostru. Dar nu! Acestea au fost doar primele capitole din povestea lui nea Imi la Steaua.

Emeric Ienei a fost cel mai mare antrenor român din toate timpurile

După o perioadă scurtă în Turcia, unde a jucat la Kayserispor, pe final de carieră de fotbalist, Emeric Ienei a schimbat tricoul de jucător cu paltonul de antrenor. Întâi a fost secund, apoi, din 1975, a devenit antrenor principal. Și și-a arătat talentul încă din primul sezon ca principal.

Nea Imi a câștigat titlul cu Steaua în sezonul 1975-1976, adică chiar la primul său sezon ca principal. Apoi a mai câștigat un titlu în sezonul 1977-1978. Cele două titluri poate că nu spun multe, dar sunt extrem de importante.

Sunt singurele 2 titluri câștigate de Steaua în anii 70, o perioadă în care echipa noastră a avut un lot trăznet, plin de vedete uriașe, dar în care rezultatele au lipsit.

În anii 70, Steaua a fost antrenată de antrenori foarte buni. Au trecut pe la clubul nostru Piști Covaci, Valentin Stănescu, Ștefan Onisie, Gheorghe Constantin, Titi Teașcă, toți antrenori experimentați, cu rezultate. Totuși, cel care a adus titluri în Ghencea a fost Emeric Ienei, în acea vreme un destul de tânăr antrenor.

Și trebuie spus că aceste 2 titluri nu au venit doar ca urmare a talentului său de antrenor. Chiar și în acel moment, la nici 40 de ani împliniți, Emeric Ienei a fost un foarte bun antrenor. Mai important a fost însă faptul că a fost un om adevărat, un gentleman, unul dintre puținii.

Antrenor foarte bun a fost și ”Profesorul” Gheorghe Constantin. La fel și Valentin Stănescu. La fel și Titi Teașcă. Dar chiar și așa, ei nu au știut cum să îi facă pe talentații fotbaliști steliști ai anilor 70 (Răducanu, Iordănescu, Dumitru, Iordache, Vigu, Troi, Năstase, Tudorel Stoica, etc) să fie o echipă și să facă performanță. Ienei, în schimb, cu mult bun simț, cu diplomație, cu pricepere, a realizat aceste lucruri.

Și îndrăznesc să spun că titlurile câștigate de Emeric Ienei în anii 70 cu această echipă de cai de rasă, dar totuși foarte nărăvași, sunt la fel de importante precum titlurile câștigate de nea Imi cu Steaua Sevillană, în anii 80.

Steaua Sevillană a fost a lui Ienei

Cele mai mari realizări ale antrenorului Emeric Ienei sunt, evident, cele din anii 80. Atunci, Emeric Ienei a construit o echipă trăznet, cea mai bună din istoria fotbalului românesc, care, conform presei sportive din Europa Occidentală, a fost cea mai bună echipă europeană din a doua jumătate a anilor 80.

Trei titluri a cucerit nea Imi în anii 80. Cel mai important, însă, la data de 7 mai, în 1986, Emeric Ienei a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Un antrenor român, cu o echipă formată doar din români, echipă formată de el, a cucerit cel mai important trofeu din lumea fotbalului la nivel de club.

Și da, Steaua Sevillană a fost echipa lui Ienei. Ion Alecsandrescu a ajutat la formarea ei și au existat și alții care au pus umărul, dar contribuția lui Emeric Ienei a fost cea mai importantă.

Emeric Ienei a fost și antrenorul fotbaliștilor steliști care au câștigat CCE, fiindcă jocul vitezist nu a fost în niciun caz creația altcuiva. A fost însă și un părinte, și un psiholog, și un prieten pentru aceștia. Emeric Ienei a știut cum să îi facă așezați pe cei mai energici, cum să îi motiveze pe cei mai plictisiți, cum să îi disciplineze pe cei cu alte priorități. Toate acestea împreună ne-au adus Cupa Campionilor la București.

Astfel, orice ar spune alții, Emeric Ienei a fost și va rămâne mult timp cel mai bun antrenor român din toate timpurile. Iar peste asta va rămâne simbolul Stelei.

Emeric Ienei a iubit Steaua mult de tot. Acum câțiva ani, ne-a rugat un lucru…

Legăturile lui Emeric Ienei cu Steaua au continuat și în anii 90. Ultima dată, acesta a antrenat Steaua în 1999, când a cucerit Cupa României, învingând în finală Rapidul lui Lucescu. Apoi s-a dus cu naționala la Euro 2000, unde a ajuns în sferturile de finală. Apoi, după 45 de ani de fotbal profesionist, nea Imi s-a retras din activitate.

S-a retras la Oradea, unde a locuit alături de soția sa, Ileana Gyulai-Drîmbă (1946 – 2021), și ea o sportivă de top a României, fostă campioană mondială, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din 68 și 72. Însă nea Imi nu s-a rupt niciodată de fotbalul pe care l-a iubit. Nu s-a rupt nici de Steaua București.

După ce a început scandalul dintre Steaua și FC Fcsb, de multe ori, unii ziariști nesimțiți au încercat să se folosească de Emeric Ienei pentru a obține breaking news-uri și știri senzaționale. Am îndrăznit să îl sun pe Emeric Ienei, după ce a fost publicată o astfel de știre. Am vrut să fac un interviu cu el, să îl întreb dacă era adevărat ceea ce susțineau respectivii ziariști că ar fi spus el în legătură cu conflictul Steaua – FC Fcsb.

Nu am mai publicat acel interviu, fiindcă nu am dorit ca nea Imi, trecut de 80 de ani în acel moment, să fie asaltat cu telefoane din partea nesimțiților. Ceea ce mi-a spus Emeric Ienei atunci mă va urmări însă toată viața.

”Vă rog să mă ascultați pe mine, despre ce este vorba, fiindcă există foarte mulți oameni care încearcă să modifice ceea ce a făcut Steaua București, echipa Stelei București din 1986.” – Emeric Ienei

I-am promis atunci că noi, suporterii, o să facem tot posibilul ca să apărăm Steaua de cei care vor să îi facă rău, să îi fure realizările. Sper că nea Imi a aflat acum, în ultimele zile, că pe site-ul UEFA au fost făcute modificările necesare și că Cupa Campionilor Europeni din 1986 este din nou trecută în dreptul Stelei. Mai sper și că suporterii steliști mă vor ajuta să țin promisiunea pe care i-am făcut-o.

Emeric Ienei a fost un mare om, un mare antrenor, un uriaș stelist. Nu vom mai avea niciodată unul ca el.

Odihnește-te în pace, Emeric Ienei! Steliștii nu te vor uita niciodată!