10 lucruri pe care nu le știu românii despre Steaua București

Steaua București este cel mai mare club sportiv din România. Toată lumea știe că aici au jucat Hagi și Lăcătuș, că Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 sau că Duckadam a apărat patru lovituri de la 11 metri consecutive. Sunt însă multe lucruri pe care românii nu le știu despre Steaua București. În rândurile următoare, vă prezentăm câteva dintre ele.

1. În acte, clubul Steaua București a fost înființat la data de 1 august 1947

Suporterii steliști sărbătoresc ziua Stelei în fiecare an, pe data de 7 iunie. Actele clubului nostru arată însă că acesta a luat naștere la data de 1 august 1947, nu 7 iunie 1947. Și atunci care dată este corectă?

Răspunsul este că ambele date sunt corecte. În data de 7 iunie, în 1947, Generalul Mihail Lascăr a semnat „Ordinul de Înființare al Clubului Armatei Române, Asociația Centrală a Armatei, ASCA”. Aceasta a fost practic ultima bucățică dintr-un puzzle la care au lucrat ofițeri ai armatei timp de aproape doi ani. Aceștia au dorit să înființeze un club sportiv al armatei române, deoarece sportul și armata au mers mereu mână în mână, și, prin semnătura Generalului Lascăr, au reușit.

Însă actele de înființare a clubului nostru au fost aprobate și eliberate de abia câteva săptămâni mai târziu, pe data de 1 august. Acesta este așadar motivul pentru care în acte clubul Steaua are 1 august 1947 ca dată a înființării, dar steliștii sărbătoresc pe data de 7 iunie ziua Stelei.

2. Cea mai de succes secție a clubului Steaua este cea de handbal, nu cea de fotbal

Deoarece Steaua București este singurul club din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni / Champions League la fotbal, foarte mulți români consideră că, dintre secțiile clubului nostru, cea de fotbal este cea mai de succes. Nu este însă așa.

Înainte de a merge mai departe facem precizarea că vorbim acum despre sporturi pe echipe și că cel mai important criteriu luat în considerare este cel al cupelor internaționale.

Chiar dacă Steaua a câștigat la fotbal Cupa Campionilor Europeni (1986) și Supercupa Europei (1987), jucând o finală a Cupei Intercontinentale și încă o finală de CCE, la handbal a avut performanțe chiar mai mari.

Clubul nostru a câștigat nu una, ci două Cupe ale Campionilor la handbal, în sezoanele 67-68 și 76-77. De asemenea, a mai câștigat o Cupă Challenge EHF în sezonul 2005-2006. Și asta nu e tot. Steaua a mai jucat 2 finale de Cupe ale Campionilor (70-71, 88-89), 3 semifinale în aceeași competiție, două semifinale în Cupa EHF și încă o semifinal în Cupa Cupelor EHF.

Nici nu mai are rost să adăugăm cele 28 de titluri naționale (record) și cele 9 Cupe ale României. Secția de handbal a Stelei este fără dar și poate cea mai de succes dintre toate secțiile clubului nostru. Și mai trebuie să spunem și că această secție a fost deschisă de abia în 1949, adică la 2 ani distanță de la înființarea clubului.

3. Numele complet al clubului Steaua este Clubul Sportiv al Armatei Steaua București

De la înființare și până azi, clubul nostru a avut mai multe nume. La început, s-a numit Asociația Sportivă Armata (ASA) București. A purtat acest nume până în 1948, când a devenit Clubul Sportiv Central al Armatei (CSCA). Însă și acest nume a fost schimbat doi ani mai târziu, când clubul nostru a adoptat denumirea Casa Centrală a Armatei (CCA).

CCA București a obținut performanțe importante și mulți suporteri steliști care i-au prins jucând pe Țop Voinescu, Ion Alecsandrescu și pe ceilalți își aduc aminte cu drag de ”legendara CCA”. Totuși, nici acest nume nu a ținut și, în 1961, a fost schimbat din nou.

În 1961, CCA a devenit Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua” București. Aceasta este denumirea pe care clubul nostru o are și acum. Este denumirea pe care a avut-o și în 1986, când a câștigat CCE la fotbal.

Dar cum se face că foarte puțini suporteri știu că clubul care a câștigat CCE în 1986 s-a numit Clubul Sportiv al Armatei Steaua București?

Motivul este unul simplu: Suporterii, presa, adversarii, toți i-au spus Stelei mereu doar ”Steaua”. Și e ușor de înțeles de ce, ”Steaua” fiind un nume mult mai ușor de pronunțat/scris decât ”Clubul Sportiv al Armatei Steaua București”.

Pe lângă asta, partea ”Clubul Sportiv al Armatei” nu este neapărat un nume. Este mai degrabă o descriere a persoanei juridice, la fel cum Real Madrid este în acte Real Madrid Club de Futbol.

Din păcate, faptul că mulți români nu știau că denumirea completă a clubului Steaua este Clubul Sportiv al Armatei Steaua București i-a permis lui Becali să inducă suporterii în eroare. Ajutat de prietenii săi din presă, acesta a promovat în spațiul public ideea cum că clubul Steaua ar fi de fapt un club nou înființat, al cărui nume ar fi doar CSA.

Actele clubului nostru arată însă adevărul. Nu doar că Steaua a fost înființată în 1947, dar, în 1986, când a câștigat CCE la fotbal, purta exact același nume pe care îl poartă și acum.

4. Stadionul Stelei se numește ”Steaua”, nu ”Ghencea”

Una dintre marile greșeli pe care le fac superficialii și limitații ziariști sportivi din România este folosirea denumirii ”Ghencea” atunci când vorbesc despre stadionul Stelei. Însă numele stadionului nostru nu este Ghencea. Numele său este Steaua!

Stadionul Steaua este într-adevăr localizat în complexul sportiv Steaua – Ghencea, din cartierul Ghencea, și poate că de aici a plecat confuzia. Este însă destul de rușinos că marii ziariști sportivi ai țării noastre nu au reușit să afle numele său corect și că folosesc denumirea cartierului pentru a se referi la stadion.

5. Steaua București nu a fost și nu este un club de fotbal

Altă mare gafă pe care o fac ziariștii sportivi este să spună că Steaua București este un club de fotbal. Veți găsi expresia ”clubul de fotbal Steaua” în multe articole. Doar că Steaua București nu a fost niciodată un club de fotbal.

Steaua București a fost și este un club polisportiv. Adică este un club care se ocupă de mai multe sporturi. A spune că e doar un club de fotbal este jignitor pentru marii sportivi care au făcut performanțe uriașe cu celelalte secții ale clubului (Vezi din nou punctul 2 din acest articol). Însă și aceasta este o dovadă a slabe pregătiri a ziariștilor sportivi din România, care nu prea știu alte sporturi în afară de fotbal.

6. Bugetul clubului Steaua reprezintă un grăunte de nisip din muntele care este bugetul apărării

În ultimii ani s-a discutat foarte mult despre bugetul clubului Steaua. Dușmanii clubului nostru au lansat mereu atacuri spunând că banii pe care Steaua îi primește de la apărare ar fi mult mai bine folosiți pentru a achiziționa echipamente militare. Este însă acest lucru adevărat? Nu este.

În anul 2022, bugetul apărării a fost de 36,1 miliarde lei. În același ani, bugetul Stelei a fost 134.020.000 lei. Dacă facem un calcul simplu, vedem că această sumă reprezintă doar 0,37% din bugetul apărării.

Să ne uităm însă și la Dinamo. Câinii au avut un buget de 73,32 milioane lei în 2022. Această sumă reprezintă 0,31% din bugetul internelor, de 23,6 miliarde lei în 2022.

Sumele sunt mari, dar luate ca parte din bugetele acestor ministere sunt insignifiante. Primăriile, spre exemplu, pot da către sport până la 5% din bugetele lor. Astfel, ideea cum că Steaua ia prea mulți bani din bugetul apărării este pur și simplu greșită.

7. Steaua București nu se poate privatiza, nu poate avea patron

Ziariștii sportivi neinformați au lansat în ultimii ani o altă minciună în ceea ce privește Steaua. Aceștia spun că clubul nostru trebuie să se privatizeze și să devină club cu patron pentru a putea promova în Liga 1.

Doar că, conform legii privatizării, Steaua nu se poate privatiza. Clubul nostru este organizat ca instituție publică. Legea privatizării nu oferă nicio soluție pentru privatizarea unei instituții publice. Astfel, fără o modificare a legii, Steaua București nu se poate privatiza.

8. Steaua București este un club sportiv profesionist

În perioada regimului comunist, sportivi steliști nu erau sportivi profesioniști. Chiar dacă aceștia practicau sportul ca meserie și se dedicau în totalitate sportului, așa cum fac profesioniștii, în acte ei erau plătiți ca soldați sau ofițeri ai Armatei.

Aceasta era situația în România acelor ani. Meseria de sportiv nu exista. Iar Steaua nu era singurul caz de acest fel. La Dinamo, sportivii erau plătiți ca ofițeri ai internelor. La cluburile universitare, sportivii erau înregistrați ca studenți. La cluburile fabricilor și uzinelor, aceștia aveau pe cărțile de muncă poziții în respectivele fabrici și uzine.

După 90, adică după căderea regimului comunist, lucrurile s-au schimbat în România. Meseria de sportiv profesionist a apărut și ea și a fost acceptată. Iar Steaua, bineînțeles, a acceptat această schimbare încă din primele zile.

Spre exemplu, la întoarcerea sa din Spania, în 1993, Marius Lăcătuș nu a mai fost angajat la Steaua cu gradul de colonel (Este un exemplu. Sportivii militari erau avansați în grad în funcție de performanțe. Acum, Lăcătuș este colonel în rezervă). A fost angajat ca sportiv profesionist, cu contract de profesionist, fiind plătit în valută, nu în lei.

Toți sportivii steliști sunt astăzi profesioniști, Steaua fiind un club 100% profesionist, care se mândrește cu faptul că nu are restanțe salariale.

9. Clubul Steaua deține o bază nautică la Mangalia

Toată lumea a auzit de baza de pregătire a clubului Steaua de la Forban, la munte. Dar câți știu că Steaua are o bază de pregătire și la mare? Baza Nautică „Steaua-Mangalia” (Cazarma 3542) este unul din mai multe imobile aflate în administrarea MApN, pe care clubul nostru le poate folosi oricând dorește. Acestea sunt:

• Complexul Sportiv „Steaua-Ghencea” (Cazarma 1950);
• Complexul Sportiv „Steaua-Plevnei” (Cazarma 867);
• Baza Sportivă „Steaua-Săftica” (Cazarma 2992);
• Baza sportivă de pregătire şi recuperare „Forban” (Cazarma 1717);
• Sala de sport „Mihai Viteazul” (Cazarma 3518);
• Bazinul de polo (Cazarma 3498);
• Baza Nautică „Steaua-Mangalia” (Cazarma 3542);
• Complexul de schi și biatlon „Valea Râșnoavei” Predeal (Cazarma 2899);
• Stadion „Steaua” (Cazarma 3618).

10. Cel mai de succes președinte al clubului Steaua a fost Nicolae Gavrilă

În perioada 85-89 și 90-91, clubul nostru a fost condus de colonelul (gradul de atunci) Nicolae Gavrilă. Aceasta a fost cea mai bună perioadă din istoria clubului nostru. A fost momentul când Steaua București a trecut de la nivelul unui foarte bun club sportiv din România, la cel de stea a sportului mondial.

Însă, din păcate, foarte puțini oameni vorbesc despre generalul (în rezervă acum) Nicolae Gavrilă. Un motiv ar putea fi faptul că acesta a condus clubul într-o perioadă în care uriașul Ion Alecsandrescu lăsa o umbră foarte mare, în calitate de șef al fotbalului stelist și vicepreședinte al clubului. Mai mult, în aceeași perioadă am avut și doi foști mari sportivi cu rezultate foarte bune la nivel de manageri. Este vorba, bineînțeles, despre Emeric Ienei (antrenorul Stelei Sevillene) și Cornel Oțelea (cel care a condus clubul în 83-84 și 91-97).

Totuși, Nicolae Gavrilă a fost cel care s-a asigurat că lui Alecsandrescu și lui Ienei nu le lipsește nimic pentru a face performanță și care a făcut trecerea cu succes la Steaua modernă, după 1990. Datorită muncii sale, nu doar că Steaua a câștigat CCE în 1986 și că a mai jucat o finală de CCE, în 1989, dar a reușit să construiască o echipă care a câștigat șase titluri consecutive în anii 90.

Generalul Gavrilă a fost cel mai de succes președinte al clubului Steaua și merită să se bucure de același respect și de aceeași dragoste cu care steliștii îi tratează pe Ion Alecsandrescu, Emeric Ienei, Marius Lăcătuș, Gheorghe Hagi și pe toate celelalte nume mari din istoria clubului nostru.