Când judecătoarele nu trăiesc în România

Chiar dacă decizia dată ieri de judecătoarele de la Curtea de Apel e bună pentru Steaua, e totuși greu de înțeles. Și asta deoarece o parte din decizie nu are niciun fel de sens. Privind-o, nu putem să nu ajungem la concluzia că persoana care a dat-o nu trăiește deloc în România.

judecători steaua judecătoare anulare marcă steaua

Așa cum puteți observa în poza de mai sus, la procesul pentru anularea mărcii Steaua, curtea a fost constituită din Ileana Ruxandra Tirică, președinte, și Mirela Steluța Croitoru, judecător, cărora li s-a alăturat Cristina-Alexandra Oprea, în calitate de grefier. Ieri, această curte a decis decăderea Stelei din drepturile pe care le avea pentru patru mărci.

marca steaua

Emblema pe care Steaua o folosește fără oprire din 1991 și până în prezent.

Trei dintre aceste mărci reprezintă embleme vechi. Clubul le-a folosit de-a lungul istoriei sale, dar mai puțin în ultimii ani. Cum orice persoană poate să ceară ca o altă persoană sau companie să fie decăzută din drepturile pe care le are asupra unei mărci, în cazul în care, timp de 5 ani consecutivi, nu utilizează această marcă pentru serviciile pentru care a fost înregistrată, e ușor de înțeles cum judecătoarele au putut lua decizia pentru aceste trei mărci. Rămâne însă cea de-a patra marcă. Aceasta e reprezentată de emblema pe care Steaua o folosește fără oprire din 1991 și până acum.

În cazul acestei mărci, nu se poate pune problema ca ea să nu fi fost folosită deloc în ultimii 5 ani. De altfel, trebuie să spunem că și celelalte mărci au fost folosite în această perioadă. Ele apar pe aproape toate materialele publicitare ale Stelei, în videoclipurile făcute de Steaua TV, etc.

Doar un om care nu a călcat vreodată prin România nu știe de Steaua București

steauaPutem înțelege că un om care nu urmărește Steaua nu are cum să știe de faptul că aceste mărci sunt utilizate. Scuza această nu se aplică, însă, mărcii cu acvila. Așa cum am spus deja, în ultimele trei decenii, aceasta a fost utilizată fără oprire.

Aproape toate secțiile sportive ale Stelei o folosesc, aceasta apărând pe echipamentele de joc singură sau împreună cu alte embleme. Așa cum se poate vedea în poza alăturată.

Și atunci cum au putut judecătoarele să decidă decăderea Stelei din drepturile asupra lor? Până la apariția motivării, putem doar să presupunem. Însă legea e destul de clară:

Conform art. 46 alin. 1 lit. a din Legea 84/1998 a mărcilor și indicațiilor geografice (republicată): Orice persoană interesată poate solicita Tribunalului Bucuresti, oricând în cursul duratei de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă dacă: a) fară motive justificate, într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data înscrierii în Registrul mărcilor, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată. 

Așadar, o explicație posibilă ar fi o presupusă nefolosire a mărcilor pentru produsele sau serviciile pentru care au fost înregistrate. Însă e greu de înțeles cum au ajuns judecătoarele la această concluzie.

Știm deja că domnul colonel Talpan a depus nenumărate înscrisuri, CD-uri și alte dovezi, prin care a demonstrat că Steaua deține aceste mărci și că le utilizează. Astfel, nu prea este logic ce s-a întâmplat ieri. Dacă verificăm clasele Nisa, vedem că Steaua a utilizat aceste mărci pentru unele (dacă nu pentru toate) din clasele selectate. Și, așa, decizia devine și mai misterioasă.

marca Steaua

Dacă refuzăm să luăm în calcul jocurile murdare, ne rămâne o singură variantă care ar explica decizia de ieri: judecătoarele nu au trăit niciodată în România. 

Doar o persoană care nu a trăit niciodată la noi în țară nu a văzut niciodată emblemele Stelei. Doar o astfel de persoană nu știe ce emblemă folosește Steaua din 1991 și până acum.

Decizia de decădere din drepturi va fi întoarsă la recurs

Steaua va face recurs, dacă nu a și făcut deja. E normal și logică să o facă, din moment ce decizia nu e nici normală și nici logică. Cum mulți suporteri au și observat deja, decizia pare dată pentru a împăca ambele părți. Însă acele judecătoare nu au ajuns acolo pentru a le face pe plac celor care le trec prin față.

Superficialitatea și bătaia de joc cu care acestea au tratat niște bunuri naționale ne îngrijorează. Pe modelul acesta, oricine va putea, în orice moment, să ceară decăderea din drepturi a proprietarilor unor mărci. Și, dacă nu mai e necesar să dovedești că aceste mărci sunt folosite sau nu, aceștia chiar vor putea obține ce își doresc.

Ca fapt divers, marca Fotbal Club Fcsb e înregistrată și pentru clasa Nisa 28, adică jucării. Însă FC Fcsb nu produce jucării cu această marcă. Așadar, ce să facem acum? Să cerem ca această marcă să le fie luată? Am putea.