Ordinul 500 al lui Novak arată mizeria și poziția anti-Steaua de la FRF

Ordinul 500, dat de ministrul sportului, Eduard Novak, a provocat foarte multă neliniște, mai ales la FRF. De acolo, am aflat că nu e obligatoriu să respecți o lege și că nu e nimic special dacă ceri să fii scutit de ea timp de un an sau mai mult.

Despre Ordinul 500 al ministrului Novak

De unde i-a venit lui Eduard Novak ideea pentru ordinul 500? Nu știm. El zice că e bine intenționat. Zice că ordinul poate ajuta sportul românesc pe termen lung.

Vorbim despre un ordin care cere ca fiecare echipă care participă la o competiție sportivă din România să aibă în echipa sa sportivi români în proporție de cel puțin 40%. Procentajul este totuși unul destul de mic. Nu încurajezi dezvoltarea sportivilor români cu 40%. Doar le spui cluburilor câți străini pot aduce. Străini de mâna a doua, evident, pentru că aceasta e practica, mai ales în fotbal.

Este corect acest ordin? Nu ne pasă. Sportul nu este responsabilitatea noastră. Este a ministrului Novak. Dacă el crede că așa ajută sportul, e treaba lui. Cu siguranță ar exista metode mult mai bune pentru a-l ajuta. Dar noi deja ne-am obișnuit cu răul pe care i-l face clasa politică acestei țări. Așa că nu ne-ar surprinde să aflăm la un moment dat că și acest ordin a fost dat cu dedicație. N-ar fi primul. Cu siguranță nu o să fie ultimul.

Totuși, există și un aspect pozitiv al acestui Ordin 500, dat de Eduard Novak. A adus în lumina reflectoarelor ipocrizia, minciunile dar și ura față de Steaua ale celor de la FRF.

În luna mai, Burleanu se grăbea să respecte legea. Acum cere amânare

La data de 18 mai, Răzvan Burleanu a declarat următoarele, când i s-a atras atenția că cluburile lui ”private” sunt de fapt cluburi deținute de stat, dar care se folosesc de un artificiu prost:

”Eu fac trimitere la cadrul legislativ. Toate regulamentele sportive trebuie să respecte legislația din România. În momentul de față, această legislație sportivă, această lege a sportului, prevede foarte clar cine se poate afilia la o ligă profesionistă. Iar o ligă profesionistă prevede asocierea cluburilor profesioniste de la acel nivel.

Legea merge mai departe și spune exact ce înseamnă un club sportiv profesionist. Un club sportiv profesionist poate fi o structură sportivă organizată ca asociație fără scop patrimonial sau o societate comercială sportivă pe acțiuni. Toate entitățile la care faceți referire, care s-au transformat din club de drept public în club de drept privat, au ajuns într-una din cele două situații.”

Răzvan Burleanu, 18 mai 2022

Legea a fost lege pentru Răzvan Burleanu, atunci când i-a permis să îi interzică Stelei un drept pe care l-a câștigat pe teren. Acum, că i-au sărit cluburile de fotbal în cap, legea nu mai e lege. FRF a cerut amânarea ei, a cerut ca fotbalul românesc să fie scutit timp de un an, ca să se poată adapta.

Nu vă lăsați prostiți. Fotbalul românesc nu are nici cea mai mică intenție de a respecta acest ordin. Un an reprezintă însă o perioadă foarte lungă de timp, în care se pot întâmpla multe. Se poate schimba și ministrul. Și, dacă se schimbă ministrul, se poate schimba și ordinul.

Prințipurile lui Burleanu

FRF a reacționat la ordinul 500, dat de Eduard Novak, printr-un comunicat publicat pe propriul site. În comunicat, Burleanu și ai lui au spus că ordinul încalcă principiile predictibilității și al stabilității contractuale. Din aceste motive, ei au cerut o amânare de ”cel puțin un sezon competițional”.

Ați înțeles? CEL PUȚIN UN SEZON! Limbajul folosit e foarte important, pentru că el demonstrează cât de dispuși sunt cei din fotbalul românesc să respecte acest ordin. Nu sunt deloc dispuși să îl respecte. Și nu îl vor respecta. Doar ați văzut deja propaganda apărută în ziare, în numeroasele articole plătite care atacă acest ordin.

E interesant că presa consideră că acest Ordin 500 dat de Eduard Novak e discriminatoriu. Chiar Cătălin Țepelin, redactorul-șef de la Gsp, l-a întrebat acest lucru pe ministrul Novak. Vorbim despre aceeași presă care a fost în totalitate de acord ca Stelei să îi fie interzis accesul în Liga 1 pentru că e club deținut de stat. Aici, se pare, nu a fost vorba de nicio discriminare. Deși definiția discriminării e:

”o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept față de persoane din cauza apartenenței lor la un anumit grup social.”

O puteți adapta voi pentru Steaua. Se aplică.

Și mai există un aspect. Burleanu vorbește despre principiile predictibilității și al stabilității contractuale și cere ca legea să fie suspendată pentru fotbal. Dar, când Steaua a câștigat pe teren dreptul de a participa la baraj, atunci nu a spus nimic. Atunci, domnul Burleanu a ignorat principiul meritului sportiv, pe care chiar el l-a folosit de atâtea ori.

Ce concluzie să tragem de aici? Fiecare cu principiile lui, nu?

Să discutăm acum despre legi

La conferința de presă din data de 18 mai, Burleanu a încercat să manipuleze. S-a scuzat atunci, insinuând că el ar vrea ca Steaua să joace în Liga 1, dar că nu îl lasă legea.

A spus atunci că ”legea sportului, prevede foarte clar cine se poate afilia la o ligă profesionistă. Iar o ligă profesionistă prevede asocierea cluburilor profesioniste de la acel nivel. Legea merge mai departe și spune exact ce înseamnă un club sportiv profesionist. Un club sportiv profesionist poate fi o structură sportivă organizată ca asociație fără scop patrimonial sau o societate comercială sportivă pe acțiuni.”

Este destul să citești legea sportului ca să îți dai seama că nu e adevărat. Și noi am citit-o, deci nu credem interpretarea oferită de șeful FRF.

Conform Legii Sportului, Steaua București TREBUIE LĂSATĂ să joace în Liga 1

Ați citit bine subtitlul. Legea Sportului nu îi interzice Stelei accesul în Liga 1. Chiar invers. Cere ca un club ca Steaua să fie lăsat să joace în Liga 1:

Articolul 29 din Legea sportului spune:

(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

Articolul 29 este cât se poate de clar. Spune că un club precum Steaua poate participa la toate competițiile interne și internaționale, pentru a face performanță. Nu impune nicio limită. Nu spune că cluburile de drept public au voie doar în ligile neprofesioniste, nu spune că au voie în ligile x, y sau z, nu spune că au voie doar în competiții interne. Spune foarte clar: Cluburile sportive de drept public au drept obiect de activitate performanța și participarea la competiții interne și internaționale!

Articolul 42 din Legea sportului spune:

(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.

Și aici totul este în ordine. Problema pentru Steaua e că domnul Burleanu sugerează că clubul nostru nu e profesionist. El știe că este, pentru că toate contractele fotbaliștilor steliști sunt înregistrate la FRF. Acelea sunt dovada supremă că Steaua e club profesionist. Și e incredibil faptul că niciun ziarist nu i-a pus lui Burleanu această întrebare până acum: ”Dacă Steaua nu e club profesionist, de ce își plătește jucătorii?”

Și Legea Sportului chiar spune că sportul profesionist poate fi practicat de orice club, indiferent de forma de organizare:

Articolul 55

(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federațiilor sportive naționale în acest domeniu.

Articolul 31 este cel mai puțin clar articol din toată legea sportului

Răzvan Burleanu se folosește de articolul 31 din Legea Sportului, căruia îi dă o interpretare proprie:

Articolul 31

(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.

Burleanu consideră că DOAR societățile pe acțiuni sau asociațiile fără scop patrimonial sunt cluburi profesioniste, ignorând realitatea. Realitatea spune că și Steaua e club profesionist. Cum se poate așa ceva? Simplu. Caracterul profesionist al unui club nu e dat de forma de organizare.

Articolul 31 din Legea Sportului e unul clar discriminatoriu. Lăsând la o parte cazul Stelei, nimeni nu ne-a explicat de ce un SRL nu ar putea să fie club profesionist. Este cât se poate de evident că articolul a fost făcut greșit, poate chiar intenționat greșit, pentru a putea fi interpretat în funcție de interese.

Fenta lui Burleanu

Domnul Burleanu a dat vina pe lege. A spus în conferința sa de 18 mai că nu are rost să vorbim despre regulamentele FRF, pentru că legea e cea care îi interzice Stelei accesul în Liga 1.

Însă, citind legea, vedem că nu scrie nicăieri nici măcar o propoziție în care să ni se spună că un club de drept public nu are voie să se afilieze la o ligă profesionistă. Nici măcar articolul 31 nu spune asta.

Pentru Steaua, problema e regulamentul FRF, regulament despre care am vorbit deja.

Regulamentului Național de Licențiere a Cluburilor și de Fair Play Financiar, ediția 2021, spune la Capitolul 2, Articolul 11:

1 Solicitantul de licenţă poate fi numai un club de fotbal, adică o persoană juridică, care este pe deplin şi exclusiv responsabil de echipele de fotbal ce participă la competiţiile naţionale şi internaţionale şi care este membru afiliat al FRF şi al LPF, după caz. Solicitantul de licență pentru participarea la campionatul național Liga I trebuie să fie o persoană juridică organizată ca asociație fără scop patrimonial sau societate comercială pe acțiuni, conform art. 31 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Problema Stelei e dată de această a doua frază, care face referire la articolul 31. Deci nu legea îi interzice Stelei acesul în Liga 1, nici articolul 31, ci regulamentul FRF.

Despre acest regulament am mai vorbit. Ediția 2016 îi permitea Stelei sau oricărui alt club de drept public să se afilieze la LPF. Atunci, la Articolul 11 scria:

1 Solicitantul de licenţă poate fi numai un club de fotbal, adică o persoană juridică, care este pe deplin şi exclusiv responsabil de echipele de fotbal ce participă la competiţiile naţionale şi internaţionale şi care este membru afiliat al FRF şi al LPF, după caz. 

Între timp, însă, a venit ediția 2017 a acestui regulament, care a introdus modificarea discriminatorie de mai sus. Ce s-a întâmplat în 2017 de FRF a fost nevoită să facă această modificare? Doar un lucru: Steaua București s-a înscris în Liga 4.

Concluzie

De foarte mult timp ni s-a spus că trebuie să respectăm această legea a sportului, unde unii văd restricții (care nu sunt) pentru Steaua. A venit acum Ordinul 500 și vedem cum deja fotbalul românesc nu mai e chiar atât de puternic legat de legislația națională. Fotbalul lui Burleanu cere amânări ale legilor, critică legile, le acuză de discriminare. Fotbalul lui Burleanu respectă legile doar când îi convine. Și mesajul e clar de la FRF: Legea e pentru tine, nu și pentru mine.