Drumul spre Sevilla – Steaua – Honved

A doua oprire a Stelei, in drumul spre Sevilla, a fost la Budapesta. Astfel, dupa ce vitezistii nostri au trecut de danezii de la Vejle, soarta le-a adus-o in fata chiar pe campioana Ungariei, Honved Budapesta. Data fiind rivalitatea istorica dintre cele doua popoare vecine, dubla a avut o importanta mult mai mare decat simpla calificare in sferturile de finala ale Cupei Campionilor Europeni.

Presiunea din jurul acestei intalniri a fost enorma, generalii armatei romane vazand o eventuala infrangere drept o mare rusine. Insa, in acelasi timp, invingerea maghiarilor si calificarea mai departe reprezentau o comoara la care ravnea intreaga conducere a statului roman. Din acest motiv, prima de joc castigata la meciul cu Vejle, 5000 de lei, a crescut, ajungand la frumoasa suma de 15000 de lei, cea mai mare prima din istoria de pana atunci a echipei.

Din pacate, si trebuie sa spunem acest lucru, dubla cu Honved a avut si o fata mai putin placuta. Anumite minti bolnave i-au suspectat pe Emeric Ienei si Loti Boloni ca nu si-ar apara sansele corect in cele doua meciuri. O prostie monumentala, dat fiind faptul ca cei doi servisera cu cinste nationala Romaniei, pentru care au strans, impreuna, aproape 20 de ani de activitate. In cele din urma, s-a dovedit ca aceste suspiciuni nu isi aveau locul, Steaua trecand de Honved cu un frumos 4 la 2, la general.

Turul – 23 octombrie, 1985

Honved – Steaua, 1-0

Honved: Andrusch – Sallai, Dozsa, Cseh, Fitos, Kovacs, Bodonyi (Laszlo, min. 85), Sikesdi, Dajka, Detari, Gyimesi (Kerepecszki, min. 70). Antrenor: Imre Komora

Steaua: Duckadam – Iovan, Bumbescu, Belodedici, Barbulescu – Majearu, Stoica, Boloni, Balint – Lacatus (Marin Radu, min. 64), Piturca. Antrenor: Emeric Ienei.

Steaua a pierdut primul tur cu scorul de 1 la 0, gol marcat in minutul 33 de vedeta maghiarilor, Lajos Detari. Dupa dubla cu Vejle, echipa noastra avea probleme, cu Lacatus trecand printr-o evidenta eclipsa de forma, datorita despartirii de bunul sau prieten Fane Petcu, care parasise Steaua cu putin timp inainte. Din fericire, vitezistii au reusit sa treaca peste toate dificultatile, sa lase presiunea deoparte si sa pregateasca returul cum nu se putea mai bine.

Returul – 6 noiembrie, 1985

Steaua – Honved, 4-1

Steaua: Duckadam – Iovan, Belodedici, Bumbescu, Barbulescu – Majearu (Marin Radu, min. 87), Stoica (Balan, min. 87), Boloni, Balint – Piturca, Lacatus. Antrenor: Emeric Ienei

Honved: Andrusch – Sallai(Kerepecszki, min. 57), Sikesdi, Dozsa (Gyimesi, min. 35), Fitos, Cseh, Bodonyi, Garaba, Dajka, Detari, Kovacs. Antrenor: Imre Komora.

La fel ca in meciul cu Vejle, baietii nostri au facut spectacol. Cu 30 de mii de oameni in spate si avand in fata un Honved imbracat in tricouri albe cu dungi rosii (mare greseala!), vitezistii s-au impus cu scorul de 4 la 1. Pentru Steaua au marcat Piturca (min. 1), Lacatus (min. 35), Barbulescu (min. 46) si Majearu (min. 52) din penalty. Pentru oaspeti a marcat acelasi Detari, tot din penalty, in minutul 64.

Steaua a inceput puternic meciul, reusind sa anuleze avantajul maghiarilor inca din secunda 39. Lacatus a batut scurt o lovitura libera de la 40 de metri de poarta maghiarilor, mingea a ajuns la Boloni, iar Loti, dupa ce a avansat 10 metri, a tras o racheta cu stangul sau fabulos, de la 25 de metri, pentru a le inchide gura celor care credeau ca nu isi va apara corect sansele. Mingea a lovit pamantul in fata portarului Andrusch, care a respins-o slab, in fata, de unde Piturca a introdus-o cu capul, scurt, in poarta. Chiar si acum, dupa 31 de ani, acesta este cel mai rapid gol romanesc in cupele europene.

Tribunele au explodat si Steaua la fel. Ungurii erau nauciti, speriati chiar, iar ocaziile au inceput sa apara la poarta lui Andrusch. Piturca a mai avut imediat o sansa mare, Boloni a mai tras doua trasoare, iar Detari urla la colegii sai, cerandu-le sa se calmeze. Nu a fost cea mai buna miscare, pentru ca Loti l-a auzit si le-a spus si colegilor sai ca Honved tremura. Simtind gustul de sange, baietii nostri s-au dezlantuit.

Lacatus porneste o cursa pe banda dreapta, tragand dupa el si fundasul stanga maghiar. Balint il urmeaza pe spatiul lasat gol, inainteaza si, dupa o cursa de 30 de metri, trimite mingea in careu. Aceasta trece de prima bara, unde Piti tinea de unul singur patru aparatori maghiari, si ajunge la Lacatus, care pune latul si o trimite din nou in poarta lui Andrusch. Era 2 la 0 pentru ai nostri, dar era doar minutul 35. Meciul nu era inca jucat.

Tabela a ramas neschimbata pana la pauza. Dar Steaua a inceput a doua repriza exact ca pe prima. Piturca preia o minge la 20 de metri de poarta maghiarilor, o protejeaza si i-o trimite lui Barbulescu, in spate. Acesta urca un pic si trage de la 25 de metri, fix in vinclul de la coltul lung al portii lui Andrusch. Scorul devenea astfel 3 la 0, in secunda 36 a celei de-a doua reprize.

In teorie, meciul era terminat. Dar Steaua voia sa fie sigura. In minutul 52, Lacatus intra cu mingea in careul maghiarilor, ca un avion cu reactie, e faultat si primeste un penalty. Expertul Miti Majearu a luat mingea si a facut 4-0, spre fericirea fanilor din tribune. Golul lui Detari nici nu a mai contat, Steaua terminand meciul in OLE-urile publicului.

O parte mai putin cunoscuta, dar foarte amuzanta, a acestei intalniri a venit dupa. Capitanul Tudorel Stoica a reusit sa-l convinga pe ministrul Olteanu sa mareasca prima de victorie cu cate 1000 de lei in plus pentru fiecare gol marcat. Acesta a fost de acord si le-a dat stelistilor cate 18000 de lei. Doar ca Lacatus era pe faza si a tinut sa-i aminteasca ministrului ca Steaua a marcat 4 goluri, nu 3. Asadar, prima trebuia sa fie de 19000 de lei, nu 18000. Ministrul Olteanu, insa, s-a aparat mult mai bine ca fundasii maghiari, atragandu-i lui Marius atentia ca Steaua a si luat un gol, care se scade din total.

Mai jos, puteti urmari un foarte scurt rezumat al acestui meci:

Cine era Honved Budapesta?

Putini stiu, cu siguranta, cine e Honved Budapesta si ce reprezenta ea in acea vreme. Echipa maghiara a fost infiintata in 1909 si, la fel ca Steaua, este si ea echipa armatei maghiare. De-a lungul istoriei sale, Honved a castigat 13 titluri nationale si sapte cupe. Este echipa care l-a dat fotbalului pe marele Feren Puskas, dar si pe alti mari fotbalisti maghiari, precum Sándor Kocsis, József Bozsik, Zoltán Czibor si Gyula Grosics.

Honved a dominat fotbalul maghiar din anii 80, decada in care a reusit sa castige sase titluri. Asemeni celor de la Anderlecht, si Honved putea sa fie numita o echipa nationala, 8 din jucatorii care au jucat impotriva Stelei fiind internationali maghiari.

Mijlocasul Lajos Detari a fost unul dintre marile talente ale fotbalului din tara vecina. A jucat 61 de meciuri pentru nationala Ungariei, marcand 13 goluri. Pentru Honved, a marcat 72 de goluri in 134 de meciuri. Detari a fost votat drept cel mai bun fotbalist maghiar in anul 1985.

Laszlo Dajka, alt mijlocas, a jucat 24 de meciuri pentru Ungaria, fara sa marcheze vreun gol. Pentru Honved, a jucat 232 de meciuri, marcand 52 de goluri.

Atacantul Bela Bodonyi a marcat 6 goluri pentru Ungaria, in 27 de meciuri. La Honved a strans 280 de meciuri si 78 de goluri.

Kalman Kovacs a jucat 56 de meciuri pentru Ungaria. A marcat 19 goluri. Pentru Honved, atacantul a jucat 142 de meciuri, in care a marcat 39 de goluri.

Fundasul Imre Garaba a jucat 82 de meciuri pentru Ungaria, in care a marcat 3 goluri. La fel ca Lajos Detari, si el a castigat trofeul de cel mai bun fotbalist maghiar, in anul 1982.

Sandor Sallai a jucat 55 de meciuri pentru nationala Ungariei, cu care a participat la doua Cupe Mondiale, in 82 si 86.

Portarul Jozsef Andrusch a aparat poarta Ungariei de 5 ori.

Mijlocasul Jozsef Fitos a jucat de 12 ori pentru Ungaria, fara sa marcheze vreun gol.

Honved Budapesta era, in acei ani, o echipa puternica. Chiar daca nu aveau un nume la fel de rasunator ca cel al Barcelonei, al Realului sau al celor de la Juventus, maghiarii nu erau o echipa pe care sa o subestimezi. Dovada cea mai buna in acest sens este chiar infrangerea suferita de stelisti la Budapesta.

Steaua, insa, a reusit sa treaca de acest adversar incomod. Era a doua oprire din drumul spre Sevilla. Pana la finala mai erau doar 2 pasi.