Ovidiu Ioanițoaia

Este clar, Ovidiu Ioanițoaia nu știe fotbal!

Gsp, fostul Sport Popular, oficiosul partidului comunist, continuă atacurile la adresa suporterilor. După ce, recent, i-au acuzat pe suporteri că sunt de vină pentru distrugerea brandurilor sportive românești, gesepiștii l-au scos acum la înaintare pe Ovidiu Ioanițoaia, care a încercat din nou să devină relevant, printr-un articol intutulat ”Dictatura suporterilor”. Din păcate pentru el, articolul acesta a demonstrat doar că nea Ovi nu are habar nici de fotbal, nici de ce înseamnă să conduci o afacere.

În ”Dictatura suporterilor”, Ovidiu Ioanițoaia se arată șocat că fanii celor de la Lazio s-au opus plecării fostului dinamovist Ștefan Radu sau Radu Ștefan, că nici el nu știe care e numele și care e prenumele. Băiatul joacă de ceva vreme la formația italiană. Fanii s-au atașat de el, îl respectă. Deși șefii clubului au decis ca el să plece, fanii nu vor asta și se opun. Ovidiu Ioanițoaia e șocat. De ce? Pentru că, așa cum zice și în articol: ”În esență, ei vor să decidă totul, antrenori, transferuri, bugete etc. Și nu oricum, ci pe banii altora.”

Din păcate pentru nea Ovi, ce a spus mai sus este în totalitate fals. Articolul ”Dictatura suporterilor” vrea să fie o poveste care să le arate cititorilor că nu așa se face. Însă, realitatea ne spune că fix așa se face. ”Dictatura suporterilor”, adică ”dictatura clienților”, este piatra de temelie a oricărei afaceri de succes. Dacă te opui ”dictatorului”, te paște falimentul.

Suporterul, o ramură a clientului, e stăpân! Dacă el cere ceva, cere pe banii lui, nu pe banii altora!

Suporterul e într-adevăr o ramură a clientului, o ramură superioară. Și asta deoarece suporterul nu e doar client. El e și servitor și promotor al brandului. Un suporter nu doar că îți cumpără produsele, dar îți face și reclamă, te ajută la dezvoltarea puterii brandului, te ajută chiar și să câștigi meciuri. Pe scurt, fiind dedicați și loiali, suporterii nu doar că plătesc, ci și muncesc pentru cluburile pe care le susțin.

Așa cum am zis mai sus, ”Dictatura suporterilor” TREBUIE să fie regula numărul 1 pentru orice patron de club sportiv care vrea să dezvolte o afacere de succes.

Prin simplul fapt că Ovidiu Ioanițoaia sugerează că această ”dictatură” nu e bună, acesta dovedește că nu știe fotbal, nu știe afaceri, nu știe aproape nimic. Ideea ca ”patronul decide” e o prostie comunistă, din vremurile când statul îți băga pe gât ce voia el, nu ce îți doreai tu să primești. În acele vremuri, dacă tu îți doreai să bei Cola, nu puteai. Trebuia să te mulțumești cu siropurile pe care ți le ofereau companiile de stat. Dacă nu-ți plăceau, dacă ți se acrea de ele, ghinion! Altceva nu era, altceva nu se dădea.

În capitalism, clienții conduc. Dacă clientul e nemulțumit, merge la concurență, iar tu dai faliment. În cazul fotbalului, dacă suporterul nu e mulțumit, nu vine la stadion, nu îți mai cumpără produsele, iar în cele din urmă tu dai faliment. E la fel. Acesta e motivul pentru care e important ca șefii de club să țină cont de fani.

În viața reală, pe acolo pe unde Ovidiu Ioanițoaia pare să nu treacă, așa stau lucrurile. În fiecare an, companiile care își doresc să facă performanțe investesc bani serioși pentru a face studii de piață. Așa află ce își doresc clienții lor. Oferindu-le ce își doresc, se asigură că aceștia sunt fericiți și că vor fi în continuare clienți.

Suporterul nu este sclav și nu e obligat să stea în genunchi în fața clubului. E chiar invers.

Ovidiu Ioanițoaia nu pricepe cum funcționează fotbalul din lumea modernă

De ce a scris Ovidiu Ioanițoaia acest articol? Simplu. Pentru că el trăiește într-o lume moartă de 30 de ani.

Ioanițoaia nu pricepe că fotbalul românesc nu e regula, ci excepția. El nu pricepe că în vest există echipe care nu depind de banii de la primării sau de împrumuturile primite de la  anumiți pușcăriași. În vest, echipele de fotbal fac bani, chiar bani foarte mulți. Și asta deoarece acele echipe sunt de fapt niște afaceri extrem de serioase, cum la noi nu există.

Cazul Arsenal

Până nu demult, fanii celor de la Arsenal erau în conflict cu Wenger. Aveau o mare nemulțumire: echipa lor nu câștiga nimic și nu câștiga pentru că nu făcea transferuri demne de Arsenal.

Fanii lui Arsenal veneau la fiecare meci, cumpărau toate abonamentele, toate biletele, toate produsele. Practic, ei băgau o grămadă de bani în club. Ce i-a deranjat pe ei la Wenger nu a fost neapărat lipsa trofeelor, ci faptul că francezul părea să trăiască într-o lume a lui, în care jucătorii pe care îi transfera erau mari vedete. Însă, realitatea era alta. Jucătorii aduși de Wenger erau buni, dar nu erau mari vedete. Drept urmare, trofeele nu au venit. Iar acest lucru i-a supărat pe fani.

Disperați, aceștia au început să strige ”spend our money”. Adică ”cheltuiește banii noștri”. ”Banii noștri”, ai suporterilor, nu ai patronilor. Pentru că acesta este adevărul. Acei bani erau ai suporterilor, dați clubului, pentru ca acesta să le facă lor pe plac, adică să transfere vedete și să ia trofee.

Dictatura cititorilor

Nu e greu de înțeles, domnule Ioanițoaia. E chiar foarte ușor. Imaginați-vă că, la un moment dat, cititorii site-ului dumneavoastră se vor sătura de articolele slabe pe care le oferiți. Ce credeți că va urma? O să vă răspundem noi, dacă ne permiteți. Când va veni acest moment, dumneavoastră veți schimba foaie și veți adapta articolele în așa fel încât să îi aduceți pe cititori înapoi. Altfel, veți da faliment. Și nu ne spuneți că nu e așa. Deja o faceți. Că nu degeaba pe site-ul dumneavoastră puneți tot felul de poze cu femei dezbrăcate și știri de scandal, despre pușcăriași. Publicul dumneavoastră, unul foarte slab din punct de vedere intelectual, asta vă cere. iar dumneavoastră, ca sclav al celor care vă urmăresc, asta le dați. ”Dictatura cititorului”, domnule Ioanițoaia.